Browsing Archive

August, 2013

Salata calda cu naut, rosii coapte si frunze de sfecla

Chiar daca suntem in sezonul in care ingredientele proaspete abunda pe toate tarabele, niciodata nu ma satur de a descoperi noi suprize care sa imbogateasca dieta vegetariana cu nutrienti valorosi.

De cand a aparut sfecla proaspata, ma atrage ca un magnet minunata combinatie de culori care ii incununeaza tulpina. Pentru ca da, mai sunt si alte lucruri bune legate de sfecla, in afara de radacina sa miraculoasa. Daca vezi pe vreo taraba sfecla intreaga, cu tot cu tulpinile roz intens si frunzele verde crud, cu nervuri rozalii, sa nu va ganditi de doua ori si sa cumparati cu incredere. Acum, vara, cand spanacul nu mai este in sezon, il puteti inlocui cu succes cu frunze de sfecla, poate chiar mai bogate in nutrienti decat celebrul spanac. Mai ales daca frunzele sunt gaurite si franjurate de daunatori, e clar ca nu s-au folosit pesticide, si ca veti beneficia la maximum de nutrientii pe care ii contin.

Atragatoare ca niste fluturi veseli de vara si colorate intens in verde si roz, care anunta numai lucruri  bune – sunt tare curioasa de ce frunzele de sfecla sunt lasate deoparte cand vine vorba de nutritie sanatoasa. Iata cateva lucruri bune despre elea:

– frunzele de sfecla au un continut nutritiv mai variat decat radacina, si contin mai mult Fier decat spanacul (eat this, Popeye!)

– printre substantele sanatoase de care organismul are nevoie zilnic, si pe care le contin frunzele de sfecla se afla: acid folic, calciu, magneziu, cupru, zinc, proteine, fibre, beta caroten, vitaminele A, B si C

– frunzele de sfecla au proprietati detoxifiante si alcalinizante

– au un gust usor amarui, dar acrisor si savuros, precum untisorul de primavara, si sunt foarte versatile la gatit, asa ca merg de minune in salate, sotate cu usturoi, adaugate in mancaruri cu sos de rosii, supe, pe pizza sau in frittata. Aroma frunzelor de sfecla merge perfect cu ceapa, usturoi, ulei de masline sau branza maturata.

Eu m-am gandit sa le folosesc intr-o reteta simpla, rapida si foarte nutritiva, ca toate retetele de vara. Asa ca le-am alaturat culorile minunate intr-o farfurie cu naut fiert de mine (nu din conserva), rosii de gradina coapte, suculente, si ceapa rosie cu aroma vartoasa dar sanatoasa.

Ingrediente pentru salata calda cu naut, rosii coapte si frunze de sfecla

100 g naut fiert

2 rosii de gradina suculente, bine parguite

un manunchi de frunze proaspete de sfecla

o ceapa rosie mica

2 catei de usturoi

ulei de masline extravirgin

1 lingura de suc de lamaie proaspat stors

sare si piper proaspat macinat

Rosiile se spala bine, se taie rondele (sau jumatati), se pun intr-o tava pentru cuptor, se stropesc din abundenta cu ulei de masline, se presara cu sare si piper, si se dau la cuptorul incins pentru 20 minute, pana cand sunt patrunse.

Frunzele de sfecla se pot manca impreuna cu tulpinile pentru o mai mare cantitate de fibre. Se incinge intr-o tigaie o lingura de ulei de masline, se zdrobeste usturoiul si arunca in tigaie – uleiul se va aroma minunat in doar cateva secunde, cand puteti deja sa adaugati frunzele de sfecla bine spalate. Le amestecati cu lingura de lemn, si le lasati sa se inmoaie in tigaie, timp de maxim un minut (pentru a distruge cat mai putin din minunatii nutrienti pe care ii contin).

Puneti intr-o farfurie nautul fiert (obtinut din naut uscat lasat la inmuiat peste noapte, si fiert timp de jumatate de ora), rosiile coapte, si frunzele de sfecla. Taiati ceapa rondele, frecati-o cu putina ceapa, si adaugati-o in salata. Stropiti cu ulei de masline din abundenta, adaugati sucul de lamaie, sare si piper proaspat macinat, si amestecati. Sucul delicios al rosiilor coapte se va imbina perfect cu aroma amaruie a frunzelor de sfecla, iar nautul va da cremozitate si consistenta – o salata perfecta o cina usoara de vara. Si chiar daca am vorbit de sfecla, gustul delicios al acestei salate vine si din aroma rosiilor coapte, asa ca voi trimite reteta pentru Provocarea Dulce Romanie de luna August, unde Diana va invita sa gatiti sanatos cu rosii.

 

 

 

 

 

Fermentarea sau cum ne imprietenim cu bacteriile

Poate suna ciudat sa pui impreuna termenii “bacterie” si “mancare”, insa in realitate lucrurile se intampla mai des decat ti-ai imagina. Majoritatea dintre noi consumam bacterii fara ca nici macar sa stim – iaurt, paine cu maia, sos de soia, vin – si nu, nu este deloc un lucru rau. Bacteriile sunt folosite pentru a transforma gustul mancarii intr-unul foarte interesant, pentru ca atunci cand cele doua “entitati” – alimentele si bacteriile – se intalnesc, se intampla ceva miraculos – fermentarea, un proces descoperit acum mai bine de 5000 de ani.

Inafara de faptul ca transforma alimentele in ceva inedit, bacteriile sunt foarte importante pentru sanatatea organismului nostru.

Un sistem digestiv sanatos, ajutat de bacteriile prietenoase din organismul nostru, este cheia unei existente pline de vitalitate si energie. Probabil ca nu stiati, insa un organism adult ar trebui sa fie gazda a peste 1 Kilogram de bacterii prietenoase, insa mancarea de proasta calitate, antibioticele luate voluntar sau continute in produsele de origine animala, stresul si alte “comforturi ale vietii moderne”, cum ar fi apa de baut care contine clor sau pasta de dinti antiseptica, scad drastic populatia de bacterii care ne ajuta in procesul digestiv de fiecare zi.

Ce inseamna scaderea numarului de bacterii prietenoase? Sistem digestiv lent, cresterea populatiei de bacterii de tip candida, sistem imunitar deficitar, probleme de concentrare si dezvoltarea nearmonioasa la copii. Pe scurt, distrugand flora intestinala, distrugem si capacitatea organismului de a se apara de intrusi si de a pastra o balanta energetica echilibrata.

Atunci cand luam antibiotice, dureaza 6 luni pana cand se refac bacteriile prietenoase din corpul nostru. Adica jumatate de an!

De ce bacteriile sunt prietene cu organismul nostru?

Pentru ca atunci cand mancam alimente fermentate, ingeram bacterii prietenoase “probioticele”, care sunt responsabile de eliminarea corecta a reziduurilor din organism, imbunatatesc digestia, ajuta sistemul imunitar, produc antioxidanti, fac pielea mai luminoasa, reduc colesterolul si echilibreaza nivelul de zahar din sange. Ingerand produse fermentate, variem populatia de bacterii prietenoase din organismul nostru.

Acidul lactic este principala bacterie activa in fermentarea alimentelor, si ajuta organismul sa produca antibiotice naturale, compusi anticancerigeni, si chiar produsi care pot dezactiva actiunea toxinelor si a otravurilor.

Mai mult, alimentele fermentate, chiar daca inspira aciditate, au de fapt un nivel scazut al pH-ului si ajuta la alcalinizarea organismului, adica exact ce ne dorim.

Iata cateva exemple de alimente fermentate excelente pentru sanatatea organismului – muraturi, chefir, iaurt de casa, socata, bors, kimchi (muraturi obtinute prin fermentarea legumelor la temperatura camerei), kombucha. Cand cumparati produse fermentate, asigurati-va ca nu contin zahar, E-uri, si, cel mai important, ca nu au fost pasteurizate. Caldura distruge orice fel de bacterii, chiar si pe cele prietenoase, asa ca alimentele fermentate trebuie sa fie crude pentru a fi benefice. Deci cel mai sigur le pregatiti in casa.

Ingrediente pentru Varza Rosie Fermentata

O varza rosie mica, proaspata, cumparata de la tarani

jumatate de ceapa rosie mica

sare roz de Himalaya (este foarte important sa folositi o sare de calitate, cum ar fi cea de Himalaya sau cea de mare, netratate, pentru ca substantele cu care se trateaza sarea de masa, pe care o gasim la supermarket, distrug bacteriile)

Veti avea nevoie de un borcan care se inchide ermetic, foarte, foarte bine curatat. Eu l-am spalat pe al meu foarte bine, si l-am trecut si prin aburi de apa clocotita, ca sa il sterilizez. Toate instrumentele pe care le folositi – farfurie, cutit, borcan, trebuie sa fie foarte, foarte curate.

Taiati varza fideluta, ceapa o maruntiti cu cutitul, puneti totul intr-un bol si presarati cu sare. Presati varza cu degetele si amestecati-o 2-3 minute, pana cand se inmoaie si incep sucurile sa iasa din ea. Puneti-o in borcanul curat, presati-o bine, lasati spatiu 3-4 degete la gura borcanului pentru gaze si in caz ca varza incepe sa se umfle, inchideti bine borcanul si lasati-l la temperatura camerei timp de 2 zile. Va veti da seama ca e gata dupa mirosul acru, ca de muraturi. Daca miroase prea puternic, o puteti amesteca impreuna cu alte legume.

Mai puteti fermenta in acelasi mod morcovi sau varza chinezeasca.