Browsing Tag

ravioli cu ricotta

Ravioli facuti in casa, cu urzici si urda proaspata

De la inceputul lui martie, ca prin minune, au aparut urzicile pe tarabele de la piata. Micute, firave, dar debordand de un verde molipsitor, urzicile s-au mutat rand pe rand si la mine in bucatarie Рin fiecare zi beau pe stomacul gol ceai de urzici proaspete, pentru vitaminizare, am facut mancare de urzici cu rosii, le-am pus in fritatta, si week-end-ul le-am folosit pentru niste minunate ravioli de casa. Urzicile sunt plantute-minune, incarcate cu fitonutrienti excelenti pentru revitalizarea organismului  Рproteine si aminoacizi, calciu, fosfor, fier, magneziu, beta-caroten si cantitati mari din vitaminele A, C, D si complexul de vitamine B.

Nu este prima oara cand fac ravioli in casa, insa de fiecare data am facut aluatul prea gros, pentru ca nu am masina de facut paste. De data asta au iesit asa cum trebuie, poate si pentru ca am facut un intreg ritual din creatia acestor ravioli.

Intai si-ntai, am deschis prima mea carte de gatit – Cu Jamie in Italia, unde am gasit aluatul autentic pentru paste. Fotografiile din carte, cu mamele si bunicile italiene facand paste de casa, cu atmosfera aceea minunata, m-au trimis imediat cu gandul in frumoasa Italia, de care sunt atat de indragostita, incat aproape ca nu trece an in care sa nu ajung acolo. Gatitul in casa nu trebuie sa fie mare filozofie, insa trebuie facut cu mult drag si cu buna dispozitie, altfel nu-ti iese nici un preparat. Cu sfaturile lui Jamie si cu Amalfi in gand, am “dat frau liber emotiilor” asa cum spune Jamie – am framantat minute in sir aluatul si l-am intins cu sucitorul pana cand am obtinut niste foi foarte, foarte de subtiri, din care au iesit niste ravioli minunati.

Ingrediente pentru Ravioli de casa, cu urzici si urda proapata – pentru 8 ravioli mari

Pentru aluat

300 grame de faina alba (eu am folosit Dobrogea)

3 oua ecologice

Pentru Umplutura

O gramajoara de urzici proaspete (4-5 maini pline)

100 grame Ricotta sau urda proaspata (eu am folosit urda proaspata din piata)

50 grame de parmezan ras

2 catei de usturoi

cateva frunze de salvie proaspata

un praf de nucsoara

sare si piper proaspat macinat

Faina se pune pe o planseta de lemn, se aduna si se face in mijloc o gaura, in care se toarna ouale batute bine. Se amesteca putin cate putin faina cu ouale, pana cand aluatul incepe sa prinda forma – de aici incolo trebuie sa va pregatiti de cateva minute bune de framantat, pentru a se dezvolta glutenul in aluat, si pentru ca ravioli sa poata fi ferme atunci cand se fierb. Trebuie sa va inarmati cu rabdare, pentru ca aluatul este foarte tare la inceput, si dureaza cam 10 minute pana obtii o coca elastica, galbena si lucioasa, care se acopera cu o folie de plastic si se da la frigider.

Cat se odihneste aluatul, se spala bine urzicile, se pun intr-o oala cu apa rece si se lasa pe aragaz la foc mic. Ai putea pur si simplu sa le oparesti in apa clocotita, insa mie imi place sa folosesc apa de la urzici si in scopuri cosmetice (imi clatesc parul). Dupa ce apa a dat in clocot, se scot urzicile, se lasa la scurs in strecuratoare, apoi se mai scurg bine si cu mainile. Intr-un castron se rade parmezanul, se faramiteaza urda sau branza Ricotta, se zdrobeste catelul de usturoi si se pun urzicile stoarse si maruntite cu cutitul. Se amesteca bine, se adauga sare, piper si nucsoara dupa gust.

Se scoate aluatul de la frigider, se intind cu sucitorul doua foi foarte subtiri, care se taie cu cutitul in asa fel incat sa fie egale. Se intinde o foaie pe hartie de copt ca sa nu se lipeasca, se fac mingiute din umplutura de urzici si urda, care se pun la distante egale de-a lungul aluatului, si se acopera cu cealalta foaie. Se apasa cu degetele de jur imprejurul umpluturii, se taie si se preseaza marginile cu furculita, ca sa se sudeze foile de aluat. Se pune o oala mare cu apa la fiert, se pune sare din belsug – stiti ca italienii spun ca apa pentru paste trebuie sa fie la fel de sarata ca Mediterana. Pastele se fierb 10 minute, si se scot cu paleta intr-un castron.In paralel se incalzesc intr-o tigaie 3-4 linguri de ulei de masline, se zdrobeste un catel de usturoi si se rup cateva frunze proaspete de salvie care se pun un ulei si se lasa cateva secunde pentru aroma. Uleiul aromat se toarna peste ravioli, se presara piper proaspat macinat si se servesc ca atare – pline de savoare italiana si de nutrienti de primavara. Eu le-am decorat si cu cateva fire de hasmatuchi proaspat.

 

Un vegetarian in Toscana

A trecut mai putin de o luna de cand m-am intors din Toscana, dar parca a trecut o eternitate. Ca de obicei, gusturile, aromele, imaginile se transforma instant in amintiri aranjate frumos in sertare si puse bine la pastrare, imediat ce aterizezi pe Otopeni si intri in tumultul vietii de zi cu zi din Bucuresti.

Am vizitat Toscana la inceput de octombrie, intr-un moment perfect cand toamna incepea sa-si faca simtita prezenta. Cele 5 zile au fost insuficiente pentru a acoperi tot ceea ce voiam sa vizitam, asa ca am lasat fermele si degustarile de vinuri pentru urmatoarea intrevedere, si ne-am concentrat pe Florenta, pe terme (Grotta Gusti) si partea de coasta (Lido di Camaiore), cu o scurta incursiune in Cinque Terre.

Mancarea din Toscana este un pic mai bruta decat cum ma obisnuisem in Italia. Ingredientele sunt proaspete si servite fara prea multe “introduceri” si fara sosurile cremoase care m-au cucerit la mancarea italiana. Ravioli cu ricotta vin la masa doar cu putin ulei si nuca, pastele cu funghi porcini nu vin si cu un pic de sos cremos, ci brut, in zeama lasata de ciuperci si cam atat, iar busuiocul din pesto este inlocuit cu aroma un pic iute a ruccolei. Celebra polenta cu funghi porcini pe mine nu m-a cucerit, pentru ca este servita la fel, cu ingredientele brute. Pizza este insa minunata iar gustarile si sandwich-urile servite pe strada sunt mai bune decat orice masa pe care am servit-o la restaurant.

Iata my top 3 restaurante/locatii potrivite pentru un vegetarian:

1. Restaurantul A’Palazzo, Lucca – o cladire fermecatoare din piatra, construita in anul 800, pe un deal cu vedere la dealurile Toscanei (noi am ajuns noaptea, asa ca n-am vazut decat luminile). Chef-ul este o doamna binevoitoare, pe care mi-am imaginat-o gatind cu drag la ea acasa pentru o familie numeroasa si galagioasa.

Aici am incercat urmatoarele feluri veggie – funghi porcini proaspeti, trasi prin malai si prajiti, ravioli cu ricotta si nuca, melanzane parmigiano

2. Restaurantul La Cantina di Bruno, Lido di Camaiore – un local de traditie, popular intre localnici (garantia faptului ca mancarea este asa cum trebuie). Managerul este o doamna de 80 de ani, ajutata de toata familia.

Aici am incercat polenta cu funghi porcini

3. Gelateria del’ Coltelli, Pisa – am descoperit-o intamplator, cu un cornet de inghetata din alta parte in mana. Am vrut neaparat sa incerc, si cred ca am descoperit cea mai buna inghetata din lume! Nu se folosesc aditivi, chimicale, coloranti ci numai fructele si nucile proaspete, si, desi nu este foarte cremoasa, este cea mai aromata inghetata pe care am mancat-o in Italia!

Aici am incercat inghetata de nuci de macademia si inghetata de pere

Si cateva imagini …

Festivalul inghetatelor – Florenta

Livada de maslini in Monsummano Terme

Timeless – Florenta, de pe Ponte Vecchio

Set-up-ul perfect in Riomaggiore, Cinque Terre

Paine facuta in casa – Monsummano Terme

Florenta

Viata de zi cu zi in Riomaggiore

Focaccia cu struguri – Monsummano Terme

Gemuri facute in casa si miere organica – Monsummano Terme

Riomaggiore, Cinque Terre

Funghi Porcini proaspat culesi – Monsummano Terme

Lazy afternoon in Riomaggiore