Browsing Tag

retete vegetariene usoare

Mancare rapida si delicioasa de linte cu rosii proaspete

Ador mancarurile simple, care se fac imediat, sunt foarte gustoase, si mai contin si lucruri bune pentru organismul meu. Chilli-urile cu fasole sunt vedetele serilor in care ajung tarziu acasa, insa de data asta am vrut sa fac o schimbare si am ales linte verde. Lintea este perfecta pentru persoanele care nu au rabdare – nu are nevoie sa stea la inmuiat peste noapte, se fierbe in 20-30 minute, si mai dureaza maxim 15-20 minute pentru ca orice fel de mancare sa fie complet, fie salata, supa sau mancaruri, dhal-uri si curry-uri indiene.

In plus, lintea are foarte putine calorii , este plina de proteine sanatoase (locul trei in lumea vegetala), fibre si carbohidrati cu ardere lenta – resurse pretioase pentru vegetarienii-to-be, pentru ca dau senzatia de satietate. Mai mult, consumul de linte creste nivelul energetic, datorita continutului de fier, care transporta oxigenul catre celule si stimuleaza metabolismul. Eu am intotdeauna in bucatarie o punga cu linte verde sau rosie, asa ca daca sunt vreodata in pana de idei sau timp, am oricand ingredientul magic pentru o mancare rapida si foarte sanatoasa. Si cand te gandesti ca am mancat prima oara linte acum doi ani! Deci despre linte, numai lucruri bune!

Daca toata iarna am folosit rosii de la conserva (anul asta cred ca voi incerca sa-mi fac propriile conserve de rosii), este mancarea de linte a fost prima pe anul asta pe care am pregatit-o cu rosii de la piata. Dintr-un lung sir!

Ingrediente pentru mancare de linte

250 g linte verde (daca vi se pare prea multa, puteti sa pastrati o parte de linte fiarta in frigider, si sa o folositi a doua zi, intr-o salata delicioasa)

3 rosii proaspete bine coapte

jumatate de ceapa alba taiata foarte fin

2 catei de usturoi

zeama de la jumatate de lamaie

ierburi aromatice proaspete – eu am folosit busuioc si oregano

sare si piper proaspat macinat

Daca vreti un gust mai intens, puteti sa incepeti prin a cali un pic ceapa, insa eu am preferat o varianta cat mai light, asa ca nu am folosit deloc ulei, iar ceapa am adaugat-o direct in sosul de rosii. Lintea se trece printr-un jet de apa, si se pune la fiert – nu o lasati mai mult de 15-20 minute, pentru ca va mai fierbe oricum impreuna cu sosul de rosii. Se scurge apa in care a fiert lintea, si se adauga in oala rosiile trecute prin razatoare, si pulpa si zeama, ceapa, usturoiul zdrobit, zeama de lamaie si sarea. Se amesteca bine, si dupa ce incepe sa fiarba, se pune capacul si se lasa 15 minute la foc minim, sa se intrepatrunda aromele si sa scada sosul de rosii. Se adauga plantele aromatice, se mai lasa 2-3 minute timp in care se amesteca bine cu lingura de lemn, si este gata! Merge luat si intr-o caserola la servici, si servit acasa repede, merge si in curele de slabire pentru ca nu are calorii, ce mai, o mancare pe cinste!

 

 

 

Super summer shake cu lapte de soia, capsuni si busuioc

De cand au aparut capsunile romanesti pe tarabe, mananc zilnic cel putin 300 grame in tot felul de combinatii, in care le folosesc de cele mai multe ori fresh. Mi-am facut obiceiul sa mananc la micul dejun iaurt cu capsuni proaspete, germeni (astazi de exemplu au fost germeni de fasole mung, facuti de mine) si seminte de in. De fiecare data cand trec pe langa frigider, mai iau cate-o capsuna-doua, si asa am asigurata cel putin o portie de raw food pe ziua respectiva. Cum fructele si legumele proaspete sunt pe toate tarabele din piata, pana in octombrie-noiembrie o sa tot mananc produse de sezon, ca sa-mi asigur necesarul de nutrienti proaspeti care-mi lipsesc groaznic de tare pe timpul iernii.

Pentru ca aveam busuioc proaspat la mine pe balcon, si pentru ca de o saptaman testez produse Inedit, ieri am facut un super shake de vara, foarte aromat, plin de nutrienti, si complet lipsit de orice proteina animala – o minunatie care te umple de energie, extrem de racoritoare si cu un gust delicios.

Ingrediente pentru Super Summer Shake

500 ml bautura din soia natur, de la Inedit

200 g capsuni proaspete si aromate, romanesti

100 g fructe de padure (zmeura si afine) de la congelator

1 banana bine coapta

cateva frunze de busuioc proaspat (cumparati din piata sau folositi-l pe cel din jardiniere – cel de la supermarket nu prea are aroma)

Am spalat bine capsunile, le-am pus in vasul pentru blender alaturi de fructele de padure, banana taiata rondele si am adaugat laptele de soia. Am omogenizat totul cu blenderul, si la sfarsit am adaugat frunzele de busuioc, rupte grosier si nu taiate cu cutitul, ca sa nu se piarda aroma, am mai amestecat totul o data in blender, si gata! In mai putin de 5 minute am facut un shake delicios, perfect pentru a-ti incepe o zi frumoasa si insorita de vara!

Despre produsele Inedit am mai vorbit si cand am pregatit reteta de wrap asiatic cu tofu si lastari de ceapa rosie, si tot atunci va adresam si invitatia de participare la concursul organizat de Blog cu Legume impreuna cu cei de la Inedit. Ei bine, mai aveti inca o saptamana in care sa va inscrieti cu preparatele voastre folosind produse Inedit. Fie tofu si soia, bauturi din soia cu diverse arome, pateuri vegetale, sosuri de paste sau zacustile aromate (despre care nici macar nu stiam ca exista pe piata), puteti folosi orice ingredient Inedit pentru a crea o reteta vegetariana pe cinste. Inedit va premiaza nu cu unul, ci cu 3 cosuri pline de produse, ca cel de mai jos. Trebuie doar sa postati reteta pe blogul vostru, si sa-mi lasati un comment cu link-ul catre reteta voastra, pana pe 03 iunie. Dupa aceasta data, eu voi alege cele 3 retete castigatoare pentru care bloggerii vor primi cate un cos cu produse Inedit. Sounds yummy? Va astept cu drag retetele!

Wrap asiatic cu tofu si un Concurs Inedit!

Cand am renuntat la carne acum o gramada de timp, prima tendinta a fost sa ma arunc in snitelele de soia si in pateurile vegetale, cu multa paine, ca asa stiam eu sa ma satur. Au mai trecut niste ani, am mai invatat si eu cate ceva, am simtit nevoia sa stiu mai multe, au aparut zvonuri, studii, si cu timpul  soia, amenintarea modificata genetic de pe mesele noastre de post si nu numai, a disparut din aproape complet din alimentatia mea.

La un moment dat, insa, au aparut pe rafturi niste promisiuni. Mai intai am vazut granulele, apoi cubuletele, apoi bucatile intregi de soia s-au rematerializat pentru mine sub eticheta “INEDIT – NEMODIFICAT GENETIC”. In sfarsit imi recapatasem dreptul de a savura si eu “friptura mea” de vegetarian la mesele in familie de Paste si de Craciun.

Apoi am citit Studiul China si am decis sa incerc sa uit de lapte. Si mi s-a aratat pe raft alternativa, tot de la Inedit – Bautura de Soia, pe care il savurez in varianta natur, pentru ca mie imi plac lucrurile simple.

Apoi am devenit foodie, si am descoperit Tofu, pe care iarasi il prefer intotdeauna natur, ca sa am libertatea de a-l pregati cum imi place. Cu tofu, asul meu din maneca, am descoperit si incercat retete vegetariene ingenioase, care mi-au diversificat alimentatia si mi-au deschis gustul pentru gastronomiile tarilor unde deocamdata doar visez sa ajung.

Tofu natur de la Inedit este si secretul delicios al retetei de astazi:

WRAP ASIATIC CU TOFU, CIUPERCI ENOKI SI LASTARI DE CEAPA ROSIE

Ingrediente

1 pachet de Tofu natur in saramura de la Inedit

2-3 buchetele de ciuperci Enoki

2 oua ecologice

frunze de salata (eu am folosit salata creata cu tente rosiatice)

1 avocado

jumatate de lamaie

1 catel de usturoi

sos de soia de la Inedit

ulei de masline

lipie (o poti prepara in casa, eu am preferat varianta deja ambalata, pentru ca imi era foarte foame)

Tofu se scurge bine de apa, se tamponeaza cu servetele curate, si scufunda in 2-3 linguri de sos de soia, pentru a-i imprumuta culoarea si aromele. Intr-o tigaie (preferabil wok) se incinge putin ulei de masline, si se adauga ciupercile Enoki si tofu cu tot cu sosul de soia, alaturi de usturoiul zdrobit. Se amesteca cu o lingura de lemn pana cand tofu capata o culoare aurie, iar ciupercile se inmoaie putin. Se scoate amestecul din tigaie, se lasa la racit. Separat se face o omleta simpla, care se taie fasii subtiri. Se curata avocado-ul, se zdrobeste cu o furculita si se amesteca impreuna cu lamaia si uleiul de masline.

Wrap-ul se asambleaza astfel: lipia se unge cu pasta de avocado, se acopera cu frunzele de salata spalate bine, peste care se pune cu lingura amestecul de ciuperci si tofu. Se decoreaza cu fasiile de omleta si cu lastarii de ceapa rosie, care vor aduce o aroma dulceaga, foarte discreta. Se stropeste totul cu putin sos de soia, si cu ulei de masline. Se impatureste lipia, si aveti gata un wrap delicios, minunat pentru serile cand nu aveti chef sa stati prea mult in bucatarie, sau pentru o petrecere cu prietenii, cand vreti sa serviti ceva rapid, delicios si original.

Si pentru ca stiu ca aveti si voi o multime de idei interesante pentru a folosi produsele din soia nemodificata genetic de la Inedit, va invit la concurs!

Pregateste si tu o reteta cu unul din produsele Inedit, posteaz-o pe blogul tau si castiga un cos pliiiin cu bunatati sanatoase, ca cel de mai jos.

Ce trebuie sa faci? Posteaza un comentariu la aceasta postare, cu link catre reteta pregatita de tine, pana la data de 03.06.2013, urmand ca eu sa aleg cea mai interesanta si apetisanta reteta. Va astept cu drag la parada retetelor vegetariene cu ingrediente de la Inedit!

UPDATE 04.06.2013

Va multumesc tuturor pentru retetele superbe pe care mi le-ati trimis!

Castigatoarele sunt:

Mirela de la Ghidul Vegetarianului, cu reteta “Tofu marinat la gratar”

Anca de la My Classic Cuisine, cu reteta Wok Inedit

Macy de la Beauty and Recipe, cu reteta Tocanita de Soia in Stil Indian

Va astept cu un mesaj pe adresa mea de la pagina “Despre Mine” sau cu un PM pe pagina de Facebook, sa va trimit detaliile pentru a intra in posesia premiilor!

Felicitari tuturor!

Iata cateva din produsele pe care le vei gasi in cosul pe care il vei castiga (de unele dintre ele nici macar nu stiam ca exista pe piata, de exemplu zacusca sau sosul de rosii pentru paste):

Sos de rosii in varianta cu ciuperci, napoletan si cu busuioc

Zacusca romaneasca, bulgareasca si macedoneana

Crenvursti vegetali, crochete vegetale in sos tomat si pateuri veggie

Lapte de soia cu diferite arome

Kit pentru retete chinezesti – noodles si sos de soia, pe care poti sa le combini cu o multime de legume, la wok

Si chintesenta 🙂 – soia de toate felurile – granule, noodles, cuburi sau felii

 

Mini-sandwich aperitiv cu rosii uscate, busuioc si dovlecel

De cand a venit caldura, si toate tarabele, gradinile si jardinierele sunt inundate de verdeturi aromate, inspiratia mea culinara ma duce cu gandul la gustari usoare, pline de savoare, cu legume proaspete, stropite din belsug cu ulei de masline.

Cand am vazut concursul organizat de Laura si Costa d’Oro, papilele mele gustative deja frematau. Eu consum foarte mult ulei de masline in salate si ulei de samburi de struguri la preparate mai complexe (pentru ca este mai rezistent), iar vara sunt adepta convinsa a dietei veggie – mediteranene, unde uleiul de masline este la loc de cinste. Pentru ca de cateva zile voiam sa inaugurez busuiocul crescut de mine in jardiniera, iar uleiul Costa d’Oro era la mine in bucatarie pe raft, ca de obicei, gandul m-a dus imediat la un aperitiv tipic  italian, un mini-sandwich grozav de aromat, care-mi aduce aminte de vacanta.

Ingredientele sunt foarte, foarte simple, insa, ca in toate combinatiile italiene, aromele se intrepatrund, iar savoarea rosiei coapte la soare, a dovlecelului proaspat cules si aruncat pe gratar, a frunzelor de busuioc rupte grosier, complimenteaza cremozitatea acrisoara a branzei de capra si rezulta un aperitiv fantastic de aromat si gustos. Totul este bine strans intre doua felii de foccacia cu faina integrala facuta in casa, si stropit din belsug cu ulei de masline Costa d’Oro de culoarea soarelui de vara, asa cum am invatat direct din Italia.

Ingrediente pentru mini-sandwich aperitiv

1 felie de foccacia facuta in casa (din faina integrala de grau, faina alba de grau, drojdie, sare, ulei de masline Costa d’Oro si apa plata sau filtrata)

un dovlecel mic

4-5 rosii uscate, pastrate in ulei

cativa bulgari de branza de capra

frunze de busuioc proaspat

1 catel de usturoi

ulei de masline Costa d’Oro

sare si piper proaspat macinat

Dovleceii se taie pe lung felii foarte subtiri, se ung cu ulei de masline si se pun pe gratar. Focaccia se taie in felii micute, cat sa poata fi mancate din 1-2 imbucaturi. Dovleceii la gratar se pun intr-un castron impreuna cu usturoiul zdrobit, cu cateva frunze de busuioc rupte grosier, si bucatile de rosie uscata; se stropeste din belsug cu ulei de masline, se presara sare si piper proaspata macinat si se lasa amestecul 5-10 minute pentru ca aromele sa se intrepatrunda. Feliile de foccacia se taie bucatile in doua, se pune amestecul de dovlecei si rosii peste o bucata de foccacia, peste care s-a sfaramat branza de capra, se decoreaza cu frunze de busuioc proaspete, si se stropeste totul cu ulei de masline, si se acopera cu capacul de paine.

Burger vegetarian de sfecla rosie si quinoa, cu sos de iaurt

Poate ca ultima perioada n-a fost tocmai cea mai vesela, si poate de aceea am si scris mai rar pe blog. Am cautat, insa, asa cum mi se intampla de fiecare data cand nu sunt in apele mele, refugiu in natura. Ce putere tamaduitoare are lumina blanda a apusului care transforma un camp cu fulgi zburatori de papadie intr-un spatiu magic. Fermecata am fost si eu de minunea florilor de mai si pentru cateva clipe bune am uitat de tot si m-am transpus in lumea asta de poveste.

 

Luminisul de papadie nu era undeva, departe de lume, ci in Parcul Herastrau, unde, chiar daca era 1 Mai si toate aleile gemeau de lume, surprinzator, nimeni nu a avut ochi pentru frumusetea spectacolului fulgilor zburatori. Asa ca am putut sa fotografiez nestingherita si cina mea modesta dar plina de culoare, savurata in mijlocul naturii.

Ingrediente pentru burger vegetarian de sfecla rosie, quinoa neagra si linte (se obtin 4-5 burgeri)

Pentru burger

1 sfecla rosie mica

50 g quinoa neagra (in Piata Crangasi, am gasit un raion unde se vand tot felul de nuci, seminte si cereale varsate, inclusiv mei, bulgur si aceasta foarte prezentabila quinoa neagra)

100 g linte nedecorticata (verde)

1 ceapa mica

2 catei de usturoi

1 ou ecologic sau de tara

Pentru sos

100 ml iaurt grecesc

1 lingura de ulei de masline

1 catel de usturoi

cateva frunze de menta proaspata rupte grosier

sucul de la jumatate de lamaie

sare si piper proaspat macinat

Pentru asamblare

1 chifla proaspata (eu am facut-o acasa, dupa reteta clasica cu apa, faina, sare si drojdie)

frunze proaspete de menta

Se fierb quinoa si lintea verde si se lasa la scurs. Se taie fin ceapa (o puteti da chiar prin razatoare pentru ca aroma sa fie mai patrunzatoare si mai omogen distribuita), se zdrobeste usturoiul, si se amesteca intr-un castron cu lintea, quinoa si oul. Amestecul se omogenizeaza cateva secunde la blender, pastrandu-se si boabe intregi de linte si quinoa neagra intreaga, pentru textura. Se adauga sare si piper, si se modeleaza burgeri de marimea chiflei in care urmeaza sa fie serviti. Se incinge cuptorul la 170 grade, se intinde hartie de copt pe o tava, se aliniaza in tava burgerii, se stropesc cu cateva picaturi de ulei de masline si se dau la cuptor pentru 20 minute. Sosul se pregateste foarte usoar, amestecand toate ingredientele si lansad cateva minute sosul deoparte, pentru ca aromele sa se intrepatrunda. Se asambleaza burgerul vegetarian cu chifteaua stropita din belsug cu sos de iaurt, si frunze proaspete de menta.


Cum vopsim ouale natural

Nu-mi aduc aminte daca am mai incercat sa vopesc oua vreodata, pentru ca intotdeauna este mama cea care se ocupa de tot ce inseamna pregatirile de Paste. Anul asta am vazut insa o idee, si mi-a placut atat de mult, incat am vrut sa incerc. Nu am vopsit decat vreo 6 oua, ca sa nu stric mai multe in cazul in care nu mi-ar fi iesit experimentul. Ideea despre cum as putea vospi ouale natural am gasit-o AICI, iar secretul culorii albastru intens pe care am obtinut-o este… varza nu albastra ci rosie.

Daca va place sa va jucati cu culorile, iata alte cateva variante de a vopsi ouale natural:

Coji de ceapa rosie – obtineti culoarea lavandei sau rosu maroniu

Turmeric – obtineti culoarea galbena

Sfecla Rosie – obtineti culoarea roz

Afine – obtineti albastru

Boia de ardei – obtineti portocaliu

Cafea – obtineti maroniu

Pudra de ceai verde – obtineti verde deschis

Musetel – obtineti galben

Secretul pentru a obtine o culoare intensa din ingrediente naturale este sa lasati ouale cat mai mult timp scufundate in apa colorata, in care ati adaugat si otet, pentru ca acesta are (nu stiu de ce) rolul de a fixa culoarea.

Pentru a obtine si mai mult efect pentru ouale pe care le-am vopsit, am folosit si cateva plantute al caror contur a ramas imprimat pe coaja oualor.

Iata cum am procedat:

Am avut nevoie de:

1 jumatate de varza rosie

2 litri de apa

6 oua deschise la culoare, ecologice sau de tara

3 linguri de otet

cateva fasii curate de tifon sau nylon

plantute de mai multe feluri (eu am folosit nasturel, floare de hortensie, frunze de tarhon, rozmarin, salvie, si o radacina de loboda, pe care nu am lipit-o perfect de ou, si nu a iesit asa cum mi-ar fi placut)

Am spalat ouale aduse la temperatura camerei, le-am fiert in jur de 7 minute, ca sa fiu sigura ca galbenusul este complet intarit, am pus apa rece peste ele, apoi le-am scos si le-am lasat la scurs.

Am adus la fiebere cei 2 litri de apa, si am adaugat foile de varza rosie, pe care le-am lasat la fiert pana au inceput sa se inmoaie, iar apa a capatat o culoare mov intens.

In timpul in care am “alchimizat” culoarea, am pregatit ouale: am infasurat plantutele in jurul oualor, in asa fel incat sa se vada cat mai bine conturul, si am acoperit ouale cu bucati de nylon pe care le-am legat cu ata.

Am scos varza, am scufundat ouale in licoarea movulie, si le-am lasat acolo aproximativ 4 ore. Daca pigmentul nu este suficient de intens, puteti lasa ouale in licoare peste noapte, la frigider.

Pentru a fi mai aspectuoase, multa lume lustruieste ouale vospite cu un pic de ulei, insa mie mi-au placut mai mult asa, naturale.

Poate parea migaloasa toata operatiunea, insa eu m-am deconectat complet pregatind vopseaua naturala, m-am simtit ca la scoala, la orele de lucru manual. E bine din cand in cand sa ne acordam niste timp pentru a face lucrurile pe indelete, chiar daca sunt doar pentru placerea noastra vizuala.

O reteta mai sanatoasa de mini pizza vegetariana

V-am spus vreodata ca pizza este mancarea mea favorita? Daca as ignora toate principiile pentru o dieta sanatoasa, as putea manca pizza in fiecare zi. O pizza fierbinte, proaspat scoasa din cuptor, cu aromele ingredientelor imbinandu-se perfect, imi aduce aminte de vacantele in Italia, de care sunt indragostita iremediabil. Totusi, combinatia de branza, aluat si legume nu este una recomandabila in fiecare zi.

Am cautat, insa, variante, pentru a obtine o pizza cat mai light, si care sa pastreze totusi cat mai mult din savoarea pizzei autentice.

Iata cateva idei pentru o pizza mai sanatoasa:

– am facut aluatul cu un amestec de fainuri – 1/3 macinis, 1/3 faina de grau integral, si 1/3 faina alba, pentru un mai mare aport de fibre, si pentru un aluat mai usor de digerat

– am folosit foarte putin aluat pentru blat, pe care l-am intins foarte bine, pentru a obtine o crusta subtire

– am optat pentru varianta mini-pizza cu mai multe toping-uri – in felul acesta am fost tentata de gust si aroma, am vrut sa le incerc pe toate, nu am mancat decat cate un sfert din fiecare, si m-am saturat mai repede

– am ales combinatii cat mai light pentru topping-uri. Iata ce am folosit eu:

1. sos de rosii, branza de capra, rosii uscate, oregano, busuioc (fara mozzarella)

2. sos de rosii, ridichi, ceapa verde, porumb si branza mozzarella

3. sos de rosii, cartofi noi fierti, ceapa verde si sos de mustare (lamaie, mustar, ulei de masline)

4. sos de rosii, rosii proaspete, mozzarella, busuioc

mai puteti folosi: zucchini sau dovlecei cu pesto si branza de capra, ciuperci de mai multe feluri cu spanac tras in ulei de masline cu usturoi, vinete si branza de capra, struguri negri cu rozmarin si branza de capra, masline cu anghinare si mozzarella, si o multime de alte combinatii. Combinatiile de topping fara branza mozzarella peste aluat subtire sunt o traditie din Sicilia, unde cea mai buna pizza am mancat-o in Taormina la Pizzeria Vecchia, un restaurant unde mesele sunt asezate fermecator de alandala, pe treptele care coboara spre mare.

Ingrediente pentru blatul de pizza (ies 4-5 mini pizza, cca 25 cm diametru)

Eu am folosit, ca de obicei, reteta lui Jamie, dar am schimbat tipurile de faina

100 g macinis de grau

100 g faina integrala de grau

100 g faina alba de grau

25 g drojdie

1 lingurita de zahar

jumatate de lingurita de sare

200 ml apa calduta (plata sau filtrata)

Intr-un castron inalt am amestecat fainurile cu sarea, am facut un cuib in mijloc in care am pus apa calduta, drojdia si zaharul, si le-am lasat 10 minute sa se desfaca drodjia. Am amestecat cu furculita pana s-a integrat tot lichidul, si am framantat cateva minute. Am acoperit castronul cu un servet curat, si l-am lasat 45 minute la crescut. Pentru a obtine o crusta mai subtire, am citit ca putem prabusi aluatul cu mana si apoi sa-l lasam din nou la crescut, dar n-am incercat inca varianta aceasta. Dupa ce aluatul a crescut, l-am impartit in 4-5 bucati, pe care le-am modelat in forma de sfera, le-am presarat cu faina si le-am lasat sa se odihneasca 15 minute.

In timpul acesta, am pregatit topping-urile de mai sus, si sosul de rosii

Ingrediente pentru sosul de rosii

1 conserva de rosii decojite, de buna calitate (cautati conservele italienesti) – daca pregatiti pizza in timpul verii, folositi suc de rosii bine coapte, proaspat stors

2 catei usturoi

2 linguri de ulei de masline

1 lingurita de capere

sare, piper proaspat macinat, busuioc si oregano

Intr-o tigaie am incins uleiul de masline, am adaugat usturoiul zdrobit, pe care l-am lasat  2-3 secunde pentru a aroma uleiul, am adaugat caperele si am mai lasat cateva secunde, dupa care am varsat continutul conservei de rosii in tigaie. Am lasat sa fiarba 2-3 minute, am adaugat sare, piper, busuioc si oregano (eu am avut uscat, dar la vara cu siguranta voi folosi frunze proaspete de la mine din ghiveci) si am tras tigaia deoparte. Am pornit cuptorul si l-am setat la 250 grade.

Am intins cu sucitorul in forma rotunda fiecare biluta de aluat, le-am intins pe o foaie de copt peste care am presarat ulei de masline si faina, le-am acoperit cu sucul de rosii, lasand cativa milimetri liberi de jur imprejur. Am pus toping-urile, am stropit totul cu ulei de masline din belsug, si am dat tava la cuptor pentru 7 minute. Rezultatul – blat subtire si gustos, si o minunatie de arome!

 

 

Soufle usor de urda si ierburi de primavara

De cand a inceput primavara, de fiecare data cand ajung la piata Domenii, sunt atat de fermecata de tarabele pline cu verdeata, incat plec cu mult mai mult decat as avea nevoie sa consum in cateva zile, pana ajung din nou. La fel s-a intamplat si saptamana asta – am plecat de 4-5 legaturi de leurda, 7-8 de patrunjel, 4 de untisor, 3 salate verzi si o multime de ridichi, deci cu mult, mult mai mult decat mi-ar asigura un consum de plante proaspete.

Asa ca oricat nu-mi place sa le procesez, ci sa le mananc proaspete, a trebuit sa caut o solutie pentru a le integra intr-un preparat cald, dar cat mai simplu. Si am ales soufle-ul, sau sufleul, insa in varianta foarte light – fara faina. A iesit ceva foarte pufos, foarte, foarte aromat, si cu o culoare vesela de primavara.

Ingrediente pentru Soufle de urda cu ierburi de primavara

300 g de urda proaspata de la tarani

3 oua ecologice

1 legatura de patrunjel, 1 legatura de untisor si 1 legatura de leurda, 1 legatura de ceapa verde cat mai proaspete

1 lingura de pesto (pasta de busuioc)

1 borcan de iaurt de casa proaspat sau iaurt grecesc

sare si piper proaspat macinat

Ingrediente pentru salata

2 ridichi

1 morcov taiat fasii cu ustensila de decojire a cartofilor

cateva frunze de loboda

cateva frunze de untisor

suc de lamaie proaspat stors

ulei de masline extravirgin

sare si piper proaspat macinat

Se sparg ouala si se separa albusurile de galbenusuri. Albusurile se bat pana cand spuma este foarte ferma. Galbenusurile se amesteca impreuna cu urda zdrobita, iaurtul si verdeturile taiate foarte marunt si pesto. Amestecul de urda si verdeturi se baga la blender, pentru a-l omogeniza. Se condimenteaza cu sare si piper, si se adauga albusurile spuma, amestecand foarte usor, de la fundul castronului spre exterior, pentru a nu pierde din consistenta spumoasa a albusurilor. Se unge un recipient de portelan cu ulei, se toarna compozitia si se da la cuptorul incins la 170 grade, pentru o ora. Soufle-ul va ramane umflat datorita temperaturii pentru maxim 10 minute, deci daca vreti sa-l serviti bosumflat, trebuie sa-l lasati in cuptor pana il aduceti la masa. Eu l-am mancat cu salata de morcov si ridichi, vesela ca o zi insorita de primavara.

Si pentru ca vorbim de leurda, voi trimite reteta pentru provocarea Dulce Romanie, gazduita luna aceasta pe blogul cu fotografii minunate Cat’s Kitchen

Budinca de hrisca raw pentru micul dejun

Primavara creste si descreste, soarele lumineaza strasnic, dar e inca frig – vremea se joaca cu noi, cu organismele noastre, cu ritmul nostru interior. Ca sa te pastrezi in echilibru, si pentru a lasa corpului libertatea de a se recalibra energetic, in perioada asta consum cat mai multe alimente crude. Este foarte greu, carentele din iarna cerand in continuare alimente grase si dulciuri, insa cu un pic de vointa reusesc sa trec cu bine de saptamanile astea oscilante. Mananc multe plante verzi (patrunjel, leurda, untisor), despre ale caror beneficii am vorbit pe larg aici, beau ceai de urzica proaspata in fiecare dimineata pentru vitaminizare, iau o lingurita de miere pe stomacul gol in fiecare zi, pentru enzime si vitamine, si caut alimentele cat mai putin procesate, gatite cat mai simplu.

Aveam o punguta de hrisca de cateva zile, si ma tot invarteam in jurul ei, gandindu-ma la tot felul de combinatii, pana cand am gasit o idee foarte simpla, o reteta raw cu hrisca, care pastreaza intacti toti nutrientii. Cu un adaos de banana pentru un supliment de magneziu si curmala pentru consistenta si dulceata, am obtinut un mic dejun delicios si foarte hranitor.

Este prima oara cand folosesc hrisca in modul acesta si cu siguranta nu ultima – gustul usor fainos, dar cu aroma de nuca de toamna, ma inspira. Hrisca nu este o “cereala” cum am crede, ci samanta unui fruct, si este minunata pentru ca nu contine gluten, scade colesterolul si stabilizeaza glicemia, contine vitaminele B1, B2, B3 si B6, precum si fier, zinc si potasiu, reduce riscul dezvoltarii de pietre/nisip la vezica biliara datorita continutului de fibre insolubile, contine antioxidanti puternici, reduce riscul aparitiei bolilor cardiace si al dezvoltarii cancerului de san.

Ingrediente pentru Budinca Raw de Hrisca

100 g de hrisca integrala

200 ml lapte vegetal crud (migdale, caju, soia) – eu am folosit lapte de migdale

1 banana

2 curmale

fructe si seminte pentru decorat (seminte crude de in, floarea soarelui, alune de padure crude, mar, fructe de padure)

Hrisca se lasa in apa rece peste noapte, pentru a se inmuia. Se pune in vasul pentru blender hrisca, laptele vegetal, banana taiata rondele, curmalele curatate de samburi si se “blenduiesc” pana se tranforma intr-un amestec de consistenta unei budinci (pudding). Se transfera intr-un borcanel, se decoreaza cu fructe si seminte si se consuma ca atare – un mic dejun plin de energie, o reteta raw perfecta pentru diminetile cand tineti post.

 

Ravioli facuti in casa, cu urzici si urda proaspata

De la inceputul lui martie, ca prin minune, au aparut urzicile pe tarabele de la piata. Micute, firave, dar debordand de un verde molipsitor, urzicile s-au mutat rand pe rand si la mine in bucatarie – in fiecare zi beau pe stomacul gol ceai de urzici proaspete, pentru vitaminizare, am facut mancare de urzici cu rosii, le-am pus in fritatta, si week-end-ul le-am folosit pentru niste minunate ravioli de casa. Urzicile sunt plantute-minune, incarcate cu fitonutrienti excelenti pentru revitalizarea organismului  – proteine si aminoacizi, calciu, fosfor, fier, magneziu, beta-caroten si cantitati mari din vitaminele A, C, D si complexul de vitamine B.

Nu este prima oara cand fac ravioli in casa, insa de fiecare data am facut aluatul prea gros, pentru ca nu am masina de facut paste. De data asta au iesit asa cum trebuie, poate si pentru ca am facut un intreg ritual din creatia acestor ravioli.

Intai si-ntai, am deschis prima mea carte de gatit – Cu Jamie in Italia, unde am gasit aluatul autentic pentru paste. Fotografiile din carte, cu mamele si bunicile italiene facand paste de casa, cu atmosfera aceea minunata, m-au trimis imediat cu gandul in frumoasa Italia, de care sunt atat de indragostita, incat aproape ca nu trece an in care sa nu ajung acolo. Gatitul in casa nu trebuie sa fie mare filozofie, insa trebuie facut cu mult drag si cu buna dispozitie, altfel nu-ti iese nici un preparat. Cu sfaturile lui Jamie si cu Amalfi in gand, am “dat frau liber emotiilor” asa cum spune Jamie – am framantat minute in sir aluatul si l-am intins cu sucitorul pana cand am obtinut niste foi foarte, foarte de subtiri, din care au iesit niste ravioli minunati.

Ingrediente pentru Ravioli de casa, cu urzici si urda proapata – pentru 8 ravioli mari

Pentru aluat

300 grame de faina alba (eu am folosit Dobrogea)

3 oua ecologice

Pentru Umplutura

O gramajoara de urzici proaspete (4-5 maini pline)

100 grame Ricotta sau urda proaspata (eu am folosit urda proaspata din piata)

50 grame de parmezan ras

2 catei de usturoi

cateva frunze de salvie proaspata

un praf de nucsoara

sare si piper proaspat macinat

Faina se pune pe o planseta de lemn, se aduna si se face in mijloc o gaura, in care se toarna ouale batute bine. Se amesteca putin cate putin faina cu ouale, pana cand aluatul incepe sa prinda forma – de aici incolo trebuie sa va pregatiti de cateva minute bune de framantat, pentru a se dezvolta glutenul in aluat, si pentru ca ravioli sa poata fi ferme atunci cand se fierb. Trebuie sa va inarmati cu rabdare, pentru ca aluatul este foarte tare la inceput, si dureaza cam 10 minute pana obtii o coca elastica, galbena si lucioasa, care se acopera cu o folie de plastic si se da la frigider.

Cat se odihneste aluatul, se spala bine urzicile, se pun intr-o oala cu apa rece si se lasa pe aragaz la foc mic. Ai putea pur si simplu sa le oparesti in apa clocotita, insa mie imi place sa folosesc apa de la urzici si in scopuri cosmetice (imi clatesc parul). Dupa ce apa a dat in clocot, se scot urzicile, se lasa la scurs in strecuratoare, apoi se mai scurg bine si cu mainile. Intr-un castron se rade parmezanul, se faramiteaza urda sau branza Ricotta, se zdrobeste catelul de usturoi si se pun urzicile stoarse si maruntite cu cutitul. Se amesteca bine, se adauga sare, piper si nucsoara dupa gust.

Se scoate aluatul de la frigider, se intind cu sucitorul doua foi foarte subtiri, care se taie cu cutitul in asa fel incat sa fie egale. Se intinde o foaie pe hartie de copt ca sa nu se lipeasca, se fac mingiute din umplutura de urzici si urda, care se pun la distante egale de-a lungul aluatului, si se acopera cu cealalta foaie. Se apasa cu degetele de jur imprejurul umpluturii, se taie si se preseaza marginile cu furculita, ca sa se sudeze foile de aluat. Se pune o oala mare cu apa la fiert, se pune sare din belsug – stiti ca italienii spun ca apa pentru paste trebuie sa fie la fel de sarata ca Mediterana. Pastele se fierb 10 minute, si se scot cu paleta intr-un castron.In paralel se incalzesc intr-o tigaie 3-4 linguri de ulei de masline, se zdrobeste un catel de usturoi si se rup cateva frunze proaspete de salvie care se pun un ulei si se lasa cateva secunde pentru aroma. Uleiul aromat se toarna peste ravioli, se presara piper proaspat macinat si se servesc ca atare – pline de savoare italiana si de nutrienti de primavara. Eu le-am decorat si cu cateva fire de hasmatuchi proaspat.