Browsing Category

VegIngrediente

Budinca de hrisca raw pentru micul dejun

Primavara creste si descreste, soarele lumineaza strasnic, dar e inca frig – vremea se joaca cu noi, cu organismele noastre, cu ritmul nostru interior. Ca sa te pastrezi in echilibru, si pentru a lasa corpului libertatea de a se recalibra energetic, in perioada asta consum cat mai multe alimente crude. Este foarte greu, carentele din iarna cerand in continuare alimente grase si dulciuri, insa cu un pic de vointa reusesc sa trec cu bine de saptamanile astea oscilante. Mananc multe plante verzi (patrunjel, leurda, untisor), despre ale caror beneficii am vorbit pe larg aici, beau ceai de urzica proaspata in fiecare dimineata pentru vitaminizare, iau o lingurita de miere pe stomacul gol in fiecare zi, pentru enzime si vitamine, si caut alimentele cat mai putin procesate, gatite cat mai simplu.

Aveam o punguta de hrisca de cateva zile, si ma tot invarteam in jurul ei, gandindu-ma la tot felul de combinatii, pana cand am gasit o idee foarte simpla, o reteta raw cu hrisca, care pastreaza intacti toti nutrientii. Cu un adaos de banana pentru un supliment de magneziu si curmala pentru consistenta si dulceata, am obtinut un mic dejun delicios si foarte hranitor.

Este prima oara cand folosesc hrisca in modul acesta si cu siguranta nu ultima – gustul usor fainos, dar cu aroma de nuca de toamna, ma inspira. Hrisca nu este o “cereala” cum am crede, ci samanta unui fruct, si este minunata pentru ca nu contine gluten, scade colesterolul si stabilizeaza glicemia, contine vitaminele B1, B2, B3 si B6, precum si fier, zinc si potasiu, reduce riscul dezvoltarii de pietre/nisip la vezica biliara datorita continutului de fibre insolubile, contine antioxidanti puternici, reduce riscul aparitiei bolilor cardiace si al dezvoltarii cancerului de san.

Ingrediente pentru Budinca Raw de Hrisca

100 g de hrisca integrala

200 ml lapte vegetal crud (migdale, caju, soia) – eu am folosit lapte de migdale

1 banana

2 curmale

fructe si seminte pentru decorat (seminte crude de in, floarea soarelui, alune de padure crude, mar, fructe de padure)

Hrisca se lasa in apa rece peste noapte, pentru a se inmuia. Se pune in vasul pentru blender hrisca, laptele vegetal, banana taiata rondele, curmalele curatate de samburi si se “blenduiesc” pana se tranforma intr-un amestec de consistenta unei budinci (pudding). Se transfera intr-un borcanel, se decoreaza cu fructe si seminte si se consuma ca atare – un mic dejun plin de energie, o reteta raw perfecta pentru diminetile cand tineti post.

 

Ce este si ce poti face cu Amaranth

Intotdeauna sunt in cautare de noi ingrediente, iar cand am vazut punguta cu amaranth pe raft, am transferat-o imediat in cosul de cumparaturi. Mai putin popular decat quinoa, ruda lui ceva mai mare ca dimensiune, dar mai bogata in proteine decat aceasta, amaranthul este vedeta dietelor fara gluten, o cereala foarte versatila, care poate fi folosita in multe retete vegetariene. Amaranth-ul este originar din Peru, dar este inclus in multe dintre mancarurile traditionale din Mexic – aztecii aveau un adevarat cult pentru el, folosindu-l in timpul ceremoniilor religioase, modeland din amaranth si miere figurine reprezentand zeitati locale.

Poti folosi amaranth-ul alaturi de iaurt si fructe de padure pentru un adaos proteic in bolul de la micul dejun, amestecat cu miere si fructe uscate tot pentru micul dejun, in compozitia panii, alaturi de alte fainuri (niciodata singur, pentru ca painea va iesi prea grea), in batoane energetice de granola, la ingrosarea supelor, ca fel de baza, amestecat cu lamaie, ulei de masline si verdeata (desi este mult mai moale si gelatinos decat quinoa), si in multe alte combinatii.

Iata cateva dintre beneficiile amaranth-ului:

  1. Are un continut ridicat de proteine, mai mare decat quinoa – o cana de amaranth crud contine 28 g proteine, printre care si lizina, un aminoacid esential pentru digestive, dar si globulina si albumina, care sunt usor digerabile si asimilabile de catre organism.
  2. Are un continut ridicat de calciu – 298 mg la o cana de amaranth
  3. Are un continut ridicat de magneziu, mai mare decat hrisca – 519 mg magneziu la o cana de amaranth
  4. Are un continut de fier si fibre mai mare decat al altor cereale, si un continut de carbohidrati mai mic.
  5. Amaranthul este o sursa buna de acizi grași polinesaturați (cum sunt cele mai multe cereale integrale) si contine vitamina E în cantități similare cu cele din uleiul de măsline.

Eu am folosit amaranth-ul intr-un mod mai iesit din comun – l-am expandat. Am incalzit bine tigaia de fonta, am pus o cana de amaranth crud, care a inceput sa “explodeze” instant, exact ca popcorn-ul. In cateva minute, timp in care am agitat bine tigaia de cateva ori, majoritatea boabelor s-au transformat in floricele – pe unele le-am mancat ca atare, pe restul le-am folosit intr-o salata raw. Gustul este dulceag, cu aroma de nuca. Poti folosi amaranth-ul expandat si pentru ornatul supelor-crème, si in tot felul de salate. Iata inca o cereala minune care imbogateste lista nutrientilor disponibili in dieta vegetariana! Poti cumpara amaranth de la Real, raionul cu produse Bio, sau online, de la un magazin online.

O reteta de iaurt-minune si despre beneficiile polenului

Fiecare zi aduce alte semne, alte mirosuri reavene, alte adieri din ce in ce mai prietenoase. Se apropie primavara, parca anul acesta nu numai pe foaia din calendar, ci in toate semnele naturii. Lalelele perfecte si ghioceii comandati din alte tari nu m-au convins deloc, ci mai degraba un mugur pe care care l-am vazut incoltind  stingher si miraculos, pe ramura copacului din fata blocului. Sau o dimineata de duminica, atunci cand pentru prima oara, dupa nesfarsite luni, intr-o liniste acoperita cu stropi de ploaie, am reauzit un ciripit pe care nu-l mai ascultasem din octombrie. Un ciripit care-mi aduce aminte de fosnete verzi, de dupa-amieze lenese, de cer albastru si de socata rece cu gheata.

Mai avem cateva zile si gata, ne conformam cu cifra din calendar si izbucnim in minunatele cuvinte pline de intelesuri, energii primordiale, freamat: Martisor, Prier, Florar…

Intre timp, savurez in liniste ultimile delicii inventate de iarna. Astazi am inceput ziua cu o reteta de mic dejun inspirata de 101Cookbooks, extrem de simpla si minunat de plina de nutrienti. Mananc miere, mananc energizant din miere, propolis si polen, dar combinatia de azi de dimineata a fost o supriza delicioasa, in culoare dar si in gust. Ingredientul supriza – polenul pur. Nu m-am gandit pana acum sa adaug polen in mancare, insa cu siguranta explozia aceea de galben isi va gasi din nou un loc pe meniul meu de dimineata.

Ce stim despre polen? Stim ca e bun pentru organism, ca e energizant, ca face bine. Iata si de ce:

– polenul este alcalin, si echilibreaza pH-ul organismului

– polenul contine majoritatea vitaminelor din sursa naturala, fiind o alternativa excelenta la multivitaminele obtinute pe cale chimica

– contine intre 25 si 40% proteine pure – o sursa minunata pentru proteina atat de pretioasa in dieta vegetariana

– contine acizi grasi nesaturati – Omega 3 si Omega 6, necesari pentru a neutraliza radicalii liberi, vinovati de procesul de imbatranire

– vitamina pe care le regasim si in miere – acidul folic, dar si vitaminele C, E, K si D, foarte rara in dieta vegetariana

– pana la 60 de minerale (printre care si aur, intr-un proces infim, desigur)

– steroizi si stimulatori hormonali naturali

– lecitina – care scade colesterolul si se contituie ca sursa de “hrana” pentru creier

– contine carotenoizi si alti antioxidanti intr-o proportie mai mare chiar si decat in fructele de padure

– polenul este o sursa de 11 enzime importante si peste 5000 de enzime minore, care ajuta la o digestie sanatoasa, dar au si un efect anti-imbatranire asupra celulelor

Compozitia si nuantele polenului variaza in functie de sursa colectarii de catre albine, si de cat de bine a fost conservat.

Eu folosesc o sursa de miere din Satu Mare, care nu m-a dezamagit niciodata pana acum, si de la care am primit un borcanel cu propolis auriu, granulat, pe care iata cum l-am folosit.

Ingrediente pentru Mic dejun cu Iaurt Vitaminizat

150 g de iaurt grecesc (eu folosesc Olympus cu 2% grasime, sau iaurt cumparat de la magazinul cu produse grecesti din fosta Piata Floreasca), sau puteti folosi reteta de  iaurt facut in casa

semintele de la o jumatate de rodie

1 lingurita de miere

3 lingurite cu polen

1 lingura cu seminte crude de floarea soarelui

Le amestec pe toate si ma bucur de gustul delicios, racoritor si de nutrientii minunati de mai sus. Daca vi se pare prea dulce, puteti sa renuntati la lingurita de miere.

 

 

 

 

 

 

Sushi vegetarian cu quinoa

Eu nu am mancat niciodata un sushi adevarat – o singura data am ajuns la un restaurant japonez unde mi-au servit un fel de pachetele cu omleta, care insa nu m-au impresionat prea tare. De ceva timp ma tot gandesc la o varianta vegetariana, pentru ca sushi mi se pare un fel minunat pentru un aperitiv cu care sa iti primesti prietenii. Am cautat un pic, si am gasit o varianta foarte sanatoasa si foarte aratoasa – sushi vegetarian cu quinoa in loc de orez, cu avocado pentru cremozitate, castravete si ridichi pentru umplutura. Am folosit foite de alge rosii Nori (foitele sunt verzi), care sunt extrem de uscate, insa devin foarte lipicioase imediat ce intra in contact cu quinoa umeda.

Incarcatura nutritiva din bijuteriile de feliute de sushi vegetarian este una impresionanta:

Algele Nori contin: proteine, fier, iodina, potasiu, vitaminele A, C, E, K, B1, B2, B6, acid folic, fibre, si, cel mai important, pretioasa vitamina B12, atat de rara in alimentatia vegetariana.

Quinoa nu mai are nevoie de nici o prezentare – stim cu totii ca este una dintre cele mai importante sursa de proteine din plante (contine 14% proteine). In plus, contine magneziu, calciu, fier, fosfor si fibre, si, (important pentru cei cu diete speciale), nu contine gluten si este usor de digerat.

Avocado este o sursa de grasimi nesaturate, care ajuta la o mai buna absorbtie a vitaminelor.

Castravetele si ridichile sunt in cantitate mica in sushi, insa este bine de stiut ca hidrateaza si contin de asemenea vitamine si minerale.

Ingrediente pentru Sushi vegetarian (pentru 2 rulouri – cca 14 bucatele)

2 foite de alge Nori uscate

150 g de quinoa

4 felii de avocado taiate pe lung

4 fasii de castravete proaspat

1 ridiche taiata fasii

sare, piper proaspat macinat

sos de soia pentru servit

Quinoa se fierbe 20 minute, si se lasa la scurs. Se taie avocado-ul, castravetele si ridichea, se sareaza si se presara cu piper. Quinoa mie imi place simpla, fara sa o dreg cu nimic, dar puteti pune un pic de sare si lamaie.

Se ia o foita de Nori, se pune pe un suport de farfurie din bambus sau lemn (important este sa se poata rula). Se intinde uniform jumatate din cantitatea de quinoa intr-un strat de 2-3 mm, lasand cativa milimetri de foita goala la unul din capetele foitei, pentru a se putea lipi. In partea opusa se face o linie din feliile de avocado, castravete si ridiche, si se incepe rularea – se indoaie un pic cu o mana foita acoperita cu suportul de bambus, se impinge usor dedesubt cu cealalta mana linia de legume, pana cand foita ia forma de rulou, iar linia de legume este inauntru. De aici se continua rulatul strans, cu ambele maini, pana la capatul foitei, care se umezeste un pic pentru a se putea lipi. Ruloul se taie cu un cutit bine ascutit in feliute de 2 cm, care se servesc alaturi de sos de soia, sau sos dulce acrisor, facut din sos de soia, otet de orez si zahar, fierte impreuna. Operatiunea, cu tot cu fierberea de quinoa, dureaza maxim jumatate de ora, deci daca primiti o vizita neasteptata, puteti sa impresionati fara prea mare efort, si totodata servi ceva special si foarte sanatos.

Foto credit: www.BlogcuLegume.ro

 

Burger de naut in chifla irlandeza de secara

Sunt cateva obiceiuri de “carnivor” care se impregneaza undeva in subconstient, si care se manifesta din senin. Unul dintre ele este mancatul unui burger. De ce oare suntem atat de atrasi de ideea de ceva bun, cu muraturi si sosuri, intre doua bucati de paine, nu as putea spune. Chiar daca eu nu mai mananc carne de mai mult de 10 ani, nu inseamna ca nu pot savura un burger. Si inca unul suculent, plin de arome. Si pe deasupra, sanatos.

Pentru ca mananc foarte des humus, de ceva timp tin in casa naut pentru ocaziile in care nu ajung la Al Amir in Crangasi sau la Patiseria Fadel, locurile unde cred ca se gaseste cel mai bun humus din oras. E drept ca niciodata nu mi-a iesit ca cel facut de arabi, insa humusul este o varianta excelenta pentru o masa rapida si sanatoasa. Astazi insa m-am gandit sa fac altceva cu nautul, si am ales un burger vegetarian de naut, cu chifla de paine de secara cu bicarbonat. Chifla cu bicarbonat esteo varianta pentru lenesi, pentru ca se face foarte repede, dar daca ai mai mult timp la dispozitie, poti sa pregatesti niste chifle dospite, sau eventual in masina de paine. Textura e minunata – crocanta la suprafata si cremoasa la interior, iar varianta mea este cu atat mai sanatoasa, intrucat nu am prajit burgerii, ci i-am copt.

Ingrediente pentru Burger vegetarian de naut

Pentru Chifteaua vegetariana

300 g naut (eu am folosit uscat, dar puteti sa folositi si din conserva)

zeama de la jumatate de lamaie

1 ou ecologic

1 lingura de tahini (pasta de susan)

2 linguri de pesmet

1 lingura de ulei de masline

2 catei mari de usturoi

1 legatura de patrunjel

1 lingurita de condiment curry

Pentru painea de secara cu bicarbonat

300 g faina de secara

200 ml apa plata sau filtrata

1 lingurita de bicarbonat

2 lingurite de seminte de chimen

un praf de sare

seminte de susan sau in pentru presarat pe deasupra

Pentru asamblat burgerul – rondele de ceapa rosie, felii de avocado, sos de iaurt cu pasta de tahini si usturoi, patrunjel proaspat

Nautul se lasa la inmuiat in apa rece peste noapte, si se fierbe circa jumatate de ora cu o lingurita de bicarbonat, pana cand este moale si poate fi bagat la blender. Cat fierbe nautul,  se pregateste painea, amestecand faina cu sarea, chimenul si bicarbonatul, se modeleaza cu mana umeda chifle micute, care se intind pe o tava acoperita cu hartie de copt, se presara cu seminte si se dau la cuptorul incins la 200 grade.

Nautul fiert se lasa sa se raceasca, se spala si se pune in blender impreuna cu sucul de lamaie, uleiul de masline si usturoiul, si se amesteca pana se obtine o pasta omogena. Pentru un pic de textura puteti sa pastrati cateva boabe zdrobite usor, nepasate, sau, cum am facut eu, puteti pune seminte de susan in compozitie. Pasta se amesteca intr-un castron cu oul, patrunjelul tocat, praful de curry si pesmetul, dupa care se modeleaza chiftele de marimea painicilor de secara, care de asemenea se pun pe o tava acoperita cu hartie de copt. Se scoate painea si se lasa la racit, si se introduc in cuptorul incins la 170 grade chiftelele de naut.

Asamblarea se face in functie de ingredientele preferate – eu am folosit un sos de iaurt amestecat cu 1 lingurita de tahini si un catel de usturoi zdrobit, cu felii de avocado proaspat, frunze de patrunjel, rondele de ceapa rosie si un pic de mustar. Mai puteti folosi castraveti murati, sos de rosii sau frunze de spanac proaspat, sau orice va face placere.

Pentru varianta vegana, puteti inlocui oul din chifteaua de naut, cu faina de seminte de in, sau chiar seminte de in lasate la inmuiat in apa rece.

Chiftelele de naut pot fi savurate si in alte combinatii, nu doar in burgeri – eu de exemplu le voi manca maine la pranz alaturi de o salata de patrunjel.

 

 

 

Ceaiul meu minune pentru detoxifiere

Saptamana trecuta am tinut o cura de detoxifiere de 3 zile, si va promisesem ca va spun ce ceai folosesc in timpul acestor cure. Este important de stiut in primul rand ca astfel de cure de detoxifiere trebuie organizate diferit in functie de anotimp. Intr-un fel reactionam la aceste cure de detoxifiere iarna, intr-un fel primavara si cu totul altfel toamna. Daca primavara si toamna curele se bazeaza pe fructe si legume proaspete, pe verdeturi, salate si ceaiuri de plante proaspete, iarna organismul are nevoie de nutrienti pentru a face fata schimbarilor de temperatura, si cura de detoxifiere se bazeaza pe ceaiuri de plante uscate care ajuta la eliminarea toxinelor, si pe alimentatia din care sunt excluse doar anumite ingrediente.

Cura mea de detoxifiere s-a desfasurat dupa cum urmeaza:

– am redus aproape complet consumul de proteina animala

– am eliminat faina/painea alba, cafeaua si dulciurile de orice fel

– am mancat numai legume si fructe crude, neprocesate, fara conserve, fara fiert sau copt, alaturi de cantitati mici de seminte crude (floarea soarelui)

– am baut in fiecare zi 200 ml de suc proaspat de sfecla rosie si 50 ml de suc proaspat de morcov (daca nu am avut timp dimineata, l-am preparat cu un storcator de fructe si legume si l-am baut in cursul serii)

– am redus aproape la zero consumul de sare

– intrucat imi este foarte greu sa renunt la produsele din lapte, am pastrat totusi un episod pe zi de proteina animala, si anume 200 grame de branza de vaci dulce, slaba la micul dejun

– am baut 2 litri de apa pe zi si 1 litru de ceai de plante pe zi

– am facut in fiecare zi 15 minute de Hatha Yoga – pozitii pentru digestie si exercitii de respiratie (practic dupa cartea de exercitii a lui Liz Lark).

Senzatiile au fost aceleasi ca in curele drastice de detoxifiere – durere de cap (datorate eliminarii cofeinei), somn profund si indelungat. In schimb mintea mea era extrem de limpede, si aveam o gramada de energie.

Rezultatul? Fara sa se simta la haine, fara sa se vada in oglinda, pe cantar au disparut aproape 3 kilograme in 3 zile. Subliniez ca nu este o cura de slabire si nu asta a fost scopul, iar pierderea kilogramelor a fost rezultatul exclusiv al eliminarii apei din tesuturi prin reducerea cantitatii de sare, a eliminarii fainii albe si a grasimilor.

O zi de cura de detoxifiere a aratat cam asa:

– dimineata 200 g de branza de vaci slaba, 2 felii de paine de secara Wasa, un mar sau o banana

– la pranz o salata de varza sau fetica (valeriana) sau rucola sau spanac cu ardei rosu, conopida cruda si seminte crude

– seara o alta salata dintre cele de mai sus, sau 2 felii de paine Wasa cu guacamole (avocado, usturoi, lamaie si ulei de masline), alaturi de sucul proaspat de sfecla si mar

Stiu ca arata foarte generos pentru ceea ce avem in minte despre detoxifiere, insa este iarna si organismul are nevoie de nutrienti. O cura de sucuri se potriveste foarte bine primavara sau la inceputul toamnei, insa acum, in mijlocul lui ianuarie, cateva zile in genul celei de mai sus sunt suficiente pentru a acorda un respiro metabolismului, fara a suprasolicita organismul.

Ceaiul pe care l-am consumat a fost preparat de mine din plantele uscate de mama, la care am mai adaugat si alte ierburi, cum ar fi menta (pentru digestie), papadie (pentru ficat si eliminarea colesterolului), levantica (pentru aroma), soc (pentru rinichi), in fiecare zi cate o alta combinatie, ca sa schimb gustul.

Baza ceaiului de detoxifiere a ramas insa aceeasi in fiecare zi – coada soricelului, coada calului si frunze de senna.

Coada soricelului stimuleaza transpiratie si diureza, fiind un detoxifiant puternic, care imbunatateste sanatatea sangelului si a sistemului imunitar – cum se zice in batrani, ajuta la “schimbarea sangelui”. In plus, impiedica formarea de pietre la vezica biliara, stimuland secretia acesteia, regleaza ciclul menstrual si reduce durerile din timpul acestuia, reduce simptoamele colonului iritabil.

Coada calului (o planta veche de 400 milioane de ani!!!) are unul dintre cele mai puternice efecte diuretice din lumea vegetala, fiind un medicament minunat pentru rinichi. Ceaiul de coada calului se mai foloseste cu succes si in tratarea hiperaciditatii si a menstrelor abundente.

Frunzele de senna, folosite si la crearea bitter-ului suedez, au efect de stimulare a miscarii intestinelor, si deci de eliminare mai rapida a toxinelor. Frunzele de senna mai sunt folosite si pentru eliminarea viermilor si parazitilor intestinali. Mare atentie, folositi senna in cantitati mici, pentru ca efectul este foarte puternic.

Orice formula ati folosi pentru ceaiurile de plante medicinale, acestea trebuie consumate intre mese, fara sa le asociati cu alimentatia. Daca va intrebati cum miroase ceaiul, baza are un miros de…fan, insa puteti adauga diverse arome, cum ar fi menta, musetel sau levantica, daca simtiti nevoia.

Nu va pierdeti in cure istovitoare pentru detoxifiere. Alegeti sa consumati multa apa, sa eliminati grasimile, prajelile, alimentele procesate, mancati multe fructe si legume crude, si efectele nu vor intarzia sa apara.

 

 

 

 

 

Salata detoxifianta cu patrunjel, germeni de fasole Mung, avocado si rodie

Dupa ce in ultima perioada am tot mancat oua la micul dejun, in dimineata asta am simtit nevoia de ceva usor, ceva detoxifiant, fara proteina animala. E greu sa fii vegan pe de-a-ntregul, dar macar din cand in cand o zi de salate, de legume, fructe si sucuri, o zi complet naturala este o pauza minunata pentru organism, pentru ca il lasam sa-si faca un ciclu de curatare, ba chiar il sustinem energetic cu nutrientii necesari. Salata din dimineata asta, pe langa ca a avut un gust minunat, proaspat, mi-a dat energie. Iata si motivele:

patrunjelul este “packed” cu vitamina C, detoxifiaza si lupta impotriva tumorilor si a radicalilor liberi

avocado contine vitamine si minerale, 3 tipuri de grasimi “bune”, regleaza nivelul glicemiei si ajuta la o mai buna absorbtie a antioxidantilor din celelalte ingrediente a salatei

germenii de fasole Mung sunt adevarate miracole energetice, pentru ca sunt cu adevarat vii – contin toate mineralele (inclusiv seleniul, care este rar), aminoacizi si enzime antioxidante, clorifila, fibre, vitamina B, C si E, fier si potasiu.

rodia este antioxidant natural, contine vitamina C, remineralizeaza organismul si lupta importiva tumorilor

Am folosit 3 legaturi de patrunjel, jumatate de avocado, 50 grame de germeni de fasole Mung, si semintele de la un sfert de rodie, am amestecat toate ingredientele, le-am stropit din belsug cu ulei de masline, cu sucul de la jumatate de lamaie, am pus un pic de sare si piper proaspat macinat, si am obtinut minunatia de mai sus.

 

 

Mini tarte cu mere, cocos si cardamom

Ieri a fost ziua surorii mele, si m-am gandit sa fac ceva mai special. Am spus-o de mai multe ori, nu ma omor dupa dulciuri, nu-mi place in mod special sa le pregatesc, insa de data aceasta trebuia sa fie dulce, si trebuia sa fie ceva cu totul si cu totul interesant. Am adus din Toscana o faina de castane, de care stiam ca se foloseste in prajituri, aveam un lapte de cocos care nu isi gasea locul in frigider, si o punguta cu cardamom, adusa de prietenii nostri din vacanta din Istanbul.

Mini tartele din mintea mea s-au transformat in niste bijuterii aromate, un gust exotic, catifelat de la cocos, dar cu personalitate, de la cardamom. Faina de castane a dat un aluat de tarta fin inchis la culoare, cremos si aromat, si, din cate am citit, fara gluten. Am folosit minim de zahar, ca sa fie cat mai usor tolerate, chiar daca era o zi de sarbatoare.Merele – bineinteles, romanesti.

Ingrediente pentru Mini tarte cu mere, cocos si cardamom (pentru 6 minitarte)

200 grame de faina de castane (pe care o puteti inlocui cu orice faina doriti)

70 grame de unt

2 linguri de lapte pentru aluat

60 grame de zahar

50 ml de lapte pentru umplutura

2 linguri de lapte de cocos (eu am avut o cutie in care, datorita temperaturii joase din frigider, laptele s-a intarit)

2 linguri de iaurt cremos

1 ou

cateva pastai de cardamom

1 mar taiat felii

1 lingura de suc de lamaie proaspat stors

 

Am inceput cu aluatul de tarta, pe care l-am facut clasic, unt taiat cubulete mic, framantat cu degetele in faina amestecata cu 1 lingura de zahar, 2 linguri de lapte rece, sa omogenizez, si direct in frigider, pentru 30 minute.

Am pus laptele la fiert cu pastaile de cardamom si cu o lingura de zahar, am lasat sa dea in cateva clocote, l-am strecurat si l-am lasat la racit, Cand temperatura a scazut, am amestecat laptele cu un ou, laptele de cocos si iaurtul, pana am obtinut o consistenta cremoasa, ca de smantana. Am scos aluatul de la frigider, l-am modelat in formele de tarte, am bagat tavita 10 minute in cuptorul incins la 180 grade, dupa care am scos-o, am umplut minitartele cu crema de cocos si cardamom, si am bagat-o inapoi in cuptor 10 minute. Intre timp am taiat un mar in rondele, le-am picurat cu suc de lamaie ca sa nu oxideze, le-am taiat in patru. Am scos din nou tartele din cuptor, am pus cate 3 feliute de mar pe fiecare mini tarta, am presarat zahar, si am mai dat la cuptor pentru 10 minute. Mirosea toata bucataria a cardamom si castane, a cald si cozy. Tartele le-am mancat reci, a doua zi.

 

Sarmalute vegetariene in foi de vita – Reteta Libaneza

Sarmalutele in foi de vita au devenit celebre in bucataria noastra inca de acum 2 ani, de cand, in cautarea retetei autentice, am gasit site-ul Habeeb si toate secretele gustului bucatariei libaneze, asa cum ne-am invatat cu el la restaurantul Four Seasons. Intre timp, au mai aparut si alte restaurante libaneze cu retete autentice, si m-am perfectionat si eu, asa ca sunt in sfarsit pregatita sa prezint reteta libaneza de sarmalute vegetariene in foi de vita. Gustul acrisor si umplutura pufoasa, dulceaga si aromata sunt semnele distinctive ale acestor sarmalute (“warak enab” in araba sau “dolma” in bucataria greceasca) care ar putea constitui gustarea perfecta pentru o cina cu meniu libanez, sau pentru o petrecere cu gustari, intre prieteni. Mai ales ca se servesc reci si se pot pregati cu o zi – doua inaintea servirii. Persoanele libaneze vor mai avea cu siguranta ceva de adaugat pentru ca aceasta reteta sa fie exact “ca acasa”, asa ca astept cu interes comentarii.

Ingrediente pentru Sarmalute vegetariene in foi de vita

un borcan de 500 gr cu frunze de vita conservate (alege frunzele de vita pline, nu pe cele palmate, si cauta frunze cat mai moi)

1 cana si jumatate de orez pentru sarmale, cu bob rotund

jumatate de cana de naut fiert (care se poate inlocui cu nuci si seminte – eu folosesc seminte de floarea soarelui crude, migdale, nuci crude si adaug si stafide)

3 linguri de ulei de masline

1 ceapa alba medie, tocata marunt

2 catei de usturoi

1 praf de scortisoara

1 praf de curry (reteta originala nu are curry, dar mie imi place aroma)

sare

piper proaspat macinat

zeama de la 1 lamaie

3 cani cu apa plata

2 rosii proaspete, taiate marunt

menta proaspata

Ceapa se caleste in uleiul incins. Se adauga usturoiul, curry-ul, scortisoara, nucile, orezul si menta, si se amesteca pana se simt aromele. Se adauga 1 cana cu apa si se lasa la fiert pana orezul trage toata apa si incepe sa se patrunda. In reteta originala se amesteca si rosiile cu orezul, insa mie imi place sa iasa o umplutura deschisa la culoare, asa ca pun rosiile peste sarmale, la fiert. Amestecul se condimenteaza cu sare si piper si se lasa la racit. Frunzele de vita conservate sunt deja sarate, deci nu e nevoie de multa sare in umplutura.

Se ruleaza sarmalutele dupa modelul de aici – se intinde frunza cu fata neteda in jos, se rupe codita, se pune o lingurita din umplutura in partea de sub codita frunzei, se ruleaza o data, dupa care se strang partile laterale, si se ruleaza pana la varf. Daca frunzele sunt mai dure, folositi un strop de ulei de masline ca sa se lipeasca. Sarmalutele se aseaza ordonat intr-o oala de lut, pe fundul careia s-a pus un pic de ulei de masline si s-a facut un pat din frunze de vita, care vor pastra aroma. Se amesteca zeama de lamaie cu apa si cu rosiile (in varianta mea) si se toarna peste sarmale. Se acopera cu cateva frunze de vita, se pune capacul, si se dau la cuptor la 170 grade, pentru 1 ora jumatate, sau pana cand orezul este gata. Se lasa sa se raceasca si se servesc reci, dupa 1 zi, pentru o aroma mai bogata.

 

 

 

 

 

 

Mousse de ciocolata raw

Eu nu sunt o mare specialista in dulciuri, si nici o mare amatoare. Imi place insa sa savurez o ciocolata intensa, amara, o ciocolata cu lapte si multe alune de padure, sau un moelleux au chocolat proaspat scos din cuptor. Deci imi place ciocolata. Mult. Asa ca astazi, cand m-am gandit la un desert raw usor, bineinteles ca m-am indreptat catre ciocolata.

Ingrediente pentru Mousse de ciocolata raw

2 avocado bine copti

4 curmale uscate, fara samburi

2 linguri de cacao

3 linguri de sirop de agave (sau 2 linguri de miere, dar mousse-ul nu va mai fi complet raw)

semintele de la o pastaie de vanilie

nuci crude pisate

putina sare Himalaya roz

fructe proaspete pentru ornat

Avocado-ul se curata de coaja, se scoate samburele si se taie marunt. Se pune in blender impreuna cu siropul de agave, cu semintele de vanilie, sarea si curmalele uscate, si se proceseaza pana cand obtii un amestec omogen. Se pun nucile, se amesteca, si se lasa la frigider cel putin jumatate de zi, pentru ca aromele sa se patrunda. Se poate manca si mai repede, insa se vor simti aromele fiecarui ingredient separat. Se serveste ornat cu cacao, nuci si fructe proaspete.