Warning: Parameter 2 to wp_hide_post_Public::query_posts_join() expected to be a reference, value given in /home/amplicia/public_html/blogculegume.ro/wp-includes/class-wp-hook.php on line 286
- Part 3
Browsing All Posts By

Ana

Budinca de seminte de chia

In dieta vegetariana sunt foarte importante fructele, legumele si cerealele potrivite energetic cu noi, adica in sezon si provenind din tara noastra, insa, daca vara e usor sa rezolvam mesele cu salate si mancaruri din legume proaspete, toamna si iarna trebuie sa apelam la super-alimente, pentru a suplimenta necesarul zilnic de nutrienti.

Eu sunt un mare fan al semintelor de in autohtone, pe care le mananc la micul dejun, presarate peste iaurt, dar le folosesc si ca inlocuitor de ou in tartele vegane. Exista insa niste seminte cu aceleasi proprietati, dar mult mai multe calitati nutritive, si in plus, digerabile – semintele de chia, originare din Mexic.

Semintele de chia sunt foarte bogate în acizi grasi Omega-3 acizi, mai mult chiar decât semințele de in, fata de care mai au un avantaj – semintele de chia sunt atat de bogate in antioxidanti, incat nu se deterioreaza si pot si pastrate o perioada lunga de timp, fara a rancezi. Un alt avantaj este faptul ca semintele de chia sunt metabolizate in organism, spre deosebire de cele de in, care trebuie macinate pentru a beneficia de toti nutrientii pe care ii contin. Și spre deosebire de in , ele nu trebuie să fie motiv de a face substante nutritive lor la dispoziția organismului . Semințe chia contin cantitati mari de fibre, precum si calciu, fosfor, magneziu, mangan, cupru, fier si zinc.

În afară de forma lor ușor alungită, seminte de chia arata foarte mult ca semințele de mac, de culoare gri sau negru, și foarte, foarte mici. Spre deosebire de semințele de mac (al caror principal beneficiu este ca au in compozitie mult calciu), semintele de chia sunt o adevarata uzina de nutritie si sunt foarte versatile cand vine vorba de gatit. În perioada pre-columbiana, Chia a fost principala componenta a dietelor mayase si aztece, regasindu-se in mancarea razboinicilor, pentru ca exista credinta ca o cantitate mica de chia poate sustine energetic un individ pentru 24 ore, fara ca acesta sa mai manance nimic. Aztecii foloseau semintele de chia si in scopuri medicinale, pentru a calma durerile articulare si inflamatiile pielii.

Dintre beneficiile semintelor de chia, iata doar cateva dintre cele mai importante: ajuta corpul absoarba calciul, o proprietate foarte importanta pentru vegetarieni si vegani; au efect energizant; reprezinta o sursa excelenta de Omega 3 (foarte utili pentru absorbtia vitaminelor liposolubile A, D, E, K) si fibre; contin trigliceride benefice cu lant lung, in proportia corecta pentru a reduce colesterolul pe peretii vaselor sanguine.

Cand vine vorba de folosit in bucatarie, semintele de chia sunt foarte versatile. Se pot presara peste cereale la micul dejun, in iaurt sau in salate, pentru o aroma de ca de nuci. Se pot folosi in supe, pe post de orez. Se pot amesteca in faina pentru briose sau paine. Se pot lasa la inmuiat si trasforma in budinci (semintele de chia absorb pana la de 9 ori volumul lor in apa). O bautura cunoscuta in tara lor de origine, Mexic, este „chia fresca”, in care semintele de in se adauga in apa sau suc de lamaie si zahar, rezultand o apa gelatinoasa dar plina de nutrienti.

Eu am ales sa le consum intr-una dintre cele mai usoare variante – le-am transformat intr-o budinca delicioasa in doar cateva minute.

Ingrediente pentru Budinca din seminte de chia, cu nuci si fructe uscate

3-4 lingurite de seminte de chia

apa plata sau filtrata

lapte vegetal (eu am folosit de migdale)

1 banana

fructe deshidratate (curmale, caise, stafide)

nuci romanesti sau pecan, migdale (10 migdale)

scortisoara

Semintele de chia se pun intr-un pahar plin cu apa plata, migdalele se lasa la inmuiat intr-un vas cu apa, peste noapte. Daca este foarte cald in bucatarie, se lasa la frigider. Dimineata se amesteca la blender laptele vegetal, banana si o parte din migdalele inmuiate. Se adauga semintele de chia, si se amesteca bine cu o lingurita, pana ce acestea sunt amestecate omogen in budinca. Se trec in borcanul pentru servit, se orneaza cu fructe uscate si nuci, si se presara cu scortisoara, pentru aroma. Este un mic dejun foarte usor, foarte gustos, si plin de nutrienti.

Supa minestrone cu legume de toamna, ca in Toscana

Pe masura ce vremea se trece, frunzele uscate se aduna si fumega a pustiu, croncaneli indepartate se aud seara de seara, se instaleaza nevoia de comfort food, iar mancarurile gatite, painea de casa si supele isi fac din ce in ce mai des aparitia prin bucatarie. Imi plac grozav ciorbele bine acrite cu bors de casa, care dreg digestia, dar ma atrag si supele cu arome bazice de toamna, incarcate cu boabe delicioase bine fierte, pline de proteine. Nimic nu se potriveste mai bine cu o dupa-amiaza de toamna decat o supa minestrone bine legata cu legume de toamna, aromata cu buchetele de oregano, plouata din belsug cu parmezan, si mancata cu paine prajita unsa bine cu ulei de masline si usturoi.

Zilele trecute am descoperit un blog superb, Hortus Cuisine, cu retete clasice, vegetariene, gatite cu legume crescute in propria gradina de vis undeva in Italia, ilustrate cu fotografii superbe care reflecta autenticitatea atmosferei bucatariei italiene. Retetele nu sunt reinventate, ci sunt interpretate in stilul cel mai clasic cu putinta, folosind ingrediente de cele mai multe ori pregatite in casa sau crescute in gradina – pesto si paste facute in casa, frittata cu legume de tara, sau celebra supa minestrone, construita pas cu pas, aroma cu aroma, dupa adevarata reteta italiana toscaneza. Mancarea din Toscana este foarte “sincera”, gustul legumelor este brut, iar combinatiile “di monte” iti aduc aminte de relieful molatec de dealuri, dar si de versantii abrupti din zonele nordice – o mancare care ti se adreseaza direct, fara ocolisuri si fara orice fel de artificii, asa cum este pregatita de secole.

Inspirata de reteta lor, dar si de legumele de toamna alese cu grija din Obor, m-am pregatit pentru prima mea supa minestrone, care s-a dovedit o minunatie. Usor dulceaga de la soffrito si dovleac, puternic aromata de la oregano, putin aspra dar plina si sanatoasa de la boabele tomnatice, supa mea minestrone a fost incununarea acelei zile galben-aramii din an, cu mai multe ore decat oricare alta.

Ingrediente pentru Supa minestrone ca in Toscana

* este foarte important ca legumele sa nu fie de la supermarket, ci de la piata, alese cu grija de pe tarabele taranilor cu mainile muncite de camp. In felul asta nu numai ca obtii un gust bun, dar pregatind supa vei intra in armonie cu tot ceea ce te inconjoara – natura care iti va imprumuta culorile din farfurie, legumele de toamna romanesti care ti se potrivesc energetic si taranii care se vor bucura sa-ti vanda produsele pentru care au muncit.

Pentru soffrito:

4-5 linguri de ulei de masline extravirgin

3 catei de usturoi

o ceapa alba mare, sau doua mai mici

3 morcovi medii, curatati

jumatate de telina medie, cu tulpini si eventual frunze daca mai gasiti (eu le aveam la congelator)

cateva frunze de salvie (eu am preferat aroma de oregano, din care am pus 3 crengute uscate)

Pentru  supa

3 dovlecei medii (se pot inlocui cu o leguma radacinoasa – patrunjel, pastarnac)

2 cartofi medii curatati

o felie de dovleac

250 ml de sos de rosii (eu am folosit 2 rosii mari, bine coapte, printre ultimile capturi de rosii de gradina din sezonul acesta)

3 – 4 frunze de sfecla, sau kale, sau mangold (eu am folosit stevie proaspata)

50 g linte verde

150 g fasole asortata – eu am folosit fasole noua cu bob mic, fasole pestrita, fasole Mung si fasole clasica, cu bob mare- dar puteti folosi orice amestec de boabe, inclusiv naut si fasole neagra

o bucata de parmezan de buna calitate

sare si piper proaspat macinat

Fasolea se lasa la inmuiat peste noapte, iar dimineata se da in clocot de 3 ori, de fiecare data schimbandu-se apa, apoi se lasa la fiert la foc mic timp de trei sferturi de ora. Se scurge de apa si se pastreaza pentru supa.

Se pregatesc legumele – cartofii, morcovii, dovleacul, telina si dovleceii se spala bine si se taie cubulete mici. Ceapa se taie marunt iar cateii de usturoi se zdrobesc cu cutitul. Se incinge uleiul de masline intr-o oala cu fundul gros, se adauga ceapa, usturoiul zdrobit, morcovii, telina cu tot cu frunze si crengutele de oregano. Se caleste totul la foc mic pana cand toata bucataria se umple de arome delicioase. Se adauga cartofii, fasolea, dovleacul, rosiile, jumatate din bucata de parmezan rasa, apa cat sa acopere legumele cu cativa centimetri, si se la foc mic pana da in clocot 10 minute. Acesta e momentul in care se pune sare, si se adauga lintea, dovleceii si frunzele verzi, si se lasa sa fiarba linistita la foc mic timp de 30 minute. Din cand in cand mai verificati supa pentru a vedea daca nu cumva a scazut de tot zeama (caz in care mai adaugati apa). Puteti face supa oricat de densa vreti, insa varianta originala este cu mai multe legume decat zeama. Cand supa este aproape gata, mai dregeti gustul cu sare (daca mai e cazul) si piper, si trageti-o de pe foc. Se serveste cu parmezan ras si cu paine de tara unsa bine cu ulei de masline si usturoi, si prajita pana devine crocanta la suprafata. O minunatie!

 

 

 

 

Cum sa economisesti bani mancand sanatos

Aud foarte des ca “nu oricine isi permite o dieta vegetariana”. Ca este mult mai ieftin sa pui pe masa o bucata de carne plina de proteine, niste cartofi care te satura si-un suc pentru copii, decat sa mananci sclifoseli vegetariene scumpe care nu te satura si costa o gramada de bani. Produse organice si bio, legume cultivate ecologic, inlocuitori de carne, zahar, lactate si branza – nu e de mirare ca hotararea de a adopta o dieta sanatoasa, vegetariana, vegana sau raw vine cu intrebarea “cu cat imi vor creste cheltuielile lunare cu masa?”. Sunt convinsa ca multi dintre voi v-ati gandit cel putin o data sa renuntati la carne sau la produsele lactate, insa pretul mare al produselor “sanatoase” v-a dat inapoi.

Intr-adevar, mancarea adevarata este mai scumpa decat mancarea procesata sau obtinuta in laborator, insa trebuie sa investesti intr-o alimentatie sanatoasa, pentru ca viitorul tau depinde de ea. Daca inveti ce sa alegi si cateva artificii legate de cumparaturi, depozitare si gatit, adoptarea unei diete vegetariene te poate duce chiar la economii. Chiar si cu un buget restrans, poti face mici schimbari care au un impact urias asupra sanatatii tale. Iata cateva idei:

  1. Alege maximum de nutrienti pentru fiecare leu cheltuit – Alege ingrediente proaspete, indiferent de sezon, pentru ca acestea au nutrienti pentru organism, si pot fi gatite in mai multe feluri, adica din aceeasi suma vei manca de mai multe ori. De exemplu, daca nu ai timp sa ajungi la piata si iti faci cumparaturile la supermarket, decat sa cumperi in viteza mancare gatita sau semipreparate, alege o leguma versatila, cum ar fi dovleceii sau broccoli. Cateva minute in plus in bucatarie si aceeasi suma de bani iti vor aduce mai multe mese sanatoase – supa crema de broccoli, curry cu broccoli, paste cu dovlecei, dovlecei cu branza la cuptor, paste raw de dovlecel cu sos de rosii – iata doar cateva dintre variantele care mi-au trecut prin cap avand ca ingredient una dintre cele trei legume de mai sus.
  2. Planifica felurile de mancare si bugetul Stabileste-ti bugetul pentru saptamana care urmeaza, si verifica in camara si in frigider ce alimente de baza ai disponibile. Pornind de la ele, stabileste un meniu vegetarian pe zile, si fa-ti o lista cu ce lipseste. Cateodata nu poti ajunge la piata de mai multe ori pe saptamana – eu mi-am stabilit o zi pe saptamana in care ajung in Obor si cumpar alimente pentru urmatoarele sapte zile. Chiar daca iti va parea dificil la inceput, cu timpul vei invata sa identifici imediat alimentele necesare si sa stabilesti un meniu usor care sa se potriveasca programului tau din timpul saptamanii. Daca vrei sa afli ce nu trebuie sa iti lipseasca niciodata din camara si frigider, citeste Kit-ul Vegetarianului Sanatos.
  3. Fa-ti timp pentru a gati acasa – Iesirile la restaurant sunt cele mai mari consumatoare ale bugetului pentru alimentatie. Cu ajutorul planului de mai sus, obisnuieste-te sa gatesti acasa cat mai des si fii creativa cu resturile de la pranz sau cina. Incepe cu feluri usor de preparat, ca sa-ti ocupe cat mai putin timp. Iata cateva idei:        Mancare delicioasa de linte cu rosii ;       Chilli de fasoleCurry de legume cu iaurt aromat

    Caponata (tocanita siciliana de vinete)

    Mini pizza vegetariana mai sanatoasa

    Sushi vegetarian

  4. Evita inlocuitorii vegani procesati – Surogatele vegane de carne, branza, lapte si unt sunt cele mai mari consumatoare de bani, alaturi de preparatele din soia de genul – burgeri vegetali in sos tomat, chiftelute de soia, carnati si crenvursti din soia, snitele gata pregatite, etc, care contin si amelioratori de gust. Daca poftesti la burgeri sau chiftelute, le poti prepara acasa din naut, linte sau cartofi (latkes), cu verdeturi proaspete, oua ecologice si condimente, la fel cum poti investi intr-un kilogram de migdale sau caju, din care sa iti prepari din cand in cand un lapte vegetal bogat in nutrienti. Nu inseamna ca trebuie sa elimini absolut toate produsele de mai sus – eu folosesc din cand in cand tofu si lapte de soia, insa daca vrei sa iti bazezi dieta pe aceste alimente, bugetul va creste si calitatea alimentatiei tale va scadea.
  5. Nu alerga dupa etichetele “Bio” si “Organic” – Majoritatea pesticidelor, antibioticelor si hormonilor artificiali se gasesc in produsele de origine animala – carne si lactate. Daca esti vegetarian sau vegan, deja ai eliminat o multime de chimicale si hormoni din dieta ta, chiar daca nu mananci numai fructe, legume si cereale bio. Daca gasesti produse organice sau bio la o promotie sau la un pret convenabil, este minunat pentru alimentatia ta, daca nu, nu este nici o problema, cu o conditie – ingredientele sa fie proaspete sau integrale, neprocesate.
  6. Fa-ti provizii de alimente congelate – Investeste in fiecare sezon in alimente care sunt potrivite pentru congelator – primavara – spanac, stevie, mazare, vara – rosii, fasole verde, broccoli, toamna – ardei, vinete. In sezon legumele sunt ieftine si poti sa-ti faci stocuri pentru iarna, cand nu gasesti nici un aliment local proaspat, ci numai produse turcesti, grecesti sau spaniole, de multe ori tratate, si oricum, nepotrivite energetic cu organismul tau. Legumele congelate isi pastreaza mare parte din nutrienti, si poti folosi o punga de legume pentru a gati mai multe feluri de mancare.
  7. Cumpara cereale si boabe vrac – Din Piata Obor (si un unele piete mai mici, cum ar fi Veteranilor) iti poti cumpara la kilogram ingredientele care constituie baza unei diete vegetariene sanatoase, adica ingredientele bogate in proteine– linte verde si rosie, naut, hrisca, fasole de toate felurile – alba, neagra, pestrita, mica sau mare. Preturile sunt mai mici decat pentru acelasi ingredient ambalat la punga in supermarket. Tot in Obor gasesti condimente de toate felurile (poate nu la fel de calitative ca cele ambalate in cutiute si pliculete mici in supermarket-uri, cu eticheta bio, dar totusi foarte bune pentru o alimentatie diversificata), fructe deshidratate (excelente in sezonul rece), seminte de chia, seminte de pin, nuci de toate felurile – romanesti de-ale noastre, alune de padure, caju, migdale, samburi de caise – toate la kilogram.Daca vrei sa incerci acasa alte gastronomii decat cea romaneasca si nu gasesti toate ingredientele in Obor, cauta la magazinele arabesti, indiene sau turcesti (la magazin sau online) mai degraba decat la rafturile cu produse internationale din supermarket-uri, unde majoritatea contin E-uri. Pentru retetele arabesti, eu merg la Al Amir in Piata Crangasi, de unde imi iau Fasole Mung, condimente pentru humus sau amestec pentru falafel la kilogram.Sfat! Depoziteaza boabele de linte, fasole, naut si condimentele in borcane de toate formele si marimile, si decoreaza-ti bucataria cu ele. Asa le vei avea tot timpul sub ochi pentru o mancare sanatoasa la nevoie, si in plus vei da si un aspect chic bucatariei!
  8. Gateste in cantitati mai mari……si congeleaza mancarea. Mancarurile de linte sau naut cu sos de rosii, ciorbele si supele se preteaza foarte bine pentru congelat. De asemenea, daca te hotarasti sa faci paste de casa, pregateste o cantitate mai mare, si congeleaza – te va scuti data viitoare de effort, timp si bani pentru ingrediente. In revista Good Food apar lunar o multime de retete vegetariene usor de preparat, si al caror rezultat se poate congela.
  9. Cumpara aparatura de bucatarie Second Hand – Intr-o dieta vegetariana, fresh-urile de fructe sau legume sunt foarte importante pentru asigurarea necesarului de nutrienti. Nu-ti face griji daca nu ai bani sa cumperi un storcator – au inceput sa apara si pe la noi conceptul de Garage Sale, si in plus, sunt bloggeri culinari care isi fac upgrade la echipamentele de bucatarie, si isi vand aparatura veche la preturi foarte bune.
  10. Cultiva-ti propriile tale plante pentru mancare – Este mult mai economic sa iti cultivi propria mancare, si poti sa iti faci o gradina fie ca stai la curte, fie ca stai la bloc. Intotdeauna se gaseste loc pentru cateva plantute verzi – busuioc, oregano, patrunjel, salvie si alte plante aromatice, si chiar salata verde, ceapa verde si rucola. Plantutele se regenereaza permanent de primavara pana toamna, si poti oricand sa-ti faci o salata delicioasa fara sa cheltuiesti banii in piata sau la supermarket – cu doar 4-5 lei investiti in seminte la inceputul primaverii.

 

Salata de dovleac copt cu rucola si germeni de ceapa rosie

Vremea de afara ma imbie la supe si mancaruri gatite, insa insist ca macar o data pe zi sa am parte de ceva proaspat, cum ar fi o salata. De cele mai multe ori aleg varza rosie cu ardei capia, insa de data asta inspiratia mi-a venit tot de la dovleac.

O salata cu gusturi supriza – aspru amarui de la rucola, dulce de la dovleac si miere, acrisor de la struguri si iute-dulceag de la germenii de ceapa rosie – o minunatie! Germenii de ceapa rosie sunt un antibiotic natural, curata sangele, ficatul si distrug parazitii – se gasesc la supermarket (eu am gasit in Mega Image si Carrefour) – aveti grija sa verificati data de expirare, pentru ca nutrientii din germeni nu traiesc mai mult de 7 zile.

Ingrediente pentru Salata de toamna cu rucola si dovleac copt

3-4 maini de frunze de rucola

100 g dovleac

10 boabe de strugure alb romanesc

germeni de ceapa rosie

seminte de dovleac si floarea soarelui, crude

ulei de masline, otet balsamic, sare Himalaya

1 lingurita de miere

Dovleacul se curata, se taie cubulete, se stropeste cu otet, ulei si sare, se amesteca bine si se lasa sa se coaca in cuptorul incins la 150 grade timp de jumatate de ora. Rucola se spala bine, si se pune intr-un castron impreuna cu boabele de strugure. Intr-un castron se amesteca ulei de masline extravirgin cu zeama de lamaie, sare, piper proaspat macinat si semintele crude. Se adauga dovleacul copt si racit peste rucola, se toarna dressingul si se amesteca usor. Se presara germenii de ceapa rosie, peste care se picura miere.

Tarta cu dovleac, cocos si ghimbir, si o bautura cu turmeric, contra racelilor

Este ceva special cu dupa-amiezile de toamna. Ma gandesc ca asa trebuie sa te simti la batranete – linistit, impacat, absorbit in peisajul care se schimba din ce in ce de la o zi la alta. Mie una imi place toamna grozav, cu soare sau cu ploi, cu galben sau cu rosu, cu nori sau cer albastru spalacit. Imi plac frunzele uscate si crizantemele albe, imi plac aromele de tarte si dulceturi, imi plac tarabele unde predomina rosul, galbenul si violetul, si imi plac mult dovlecii. Alungiti, bosumflati, intregi, scobiti, desenati, copti, impanati – imi plac oricum. Culorile astea tari de toamna – galben, violet, rosu, portocaliu – imi stimuleaza imaginatia si ma incarca pentru lunile de iarna cand nu voi mai vedea decat alb, maro si cenusiu. Si nimic nu este mai vesel intr-o zi ploioasa, decat un bostan care te intampina vesel si portocaliu dimineata in bucatarie.

Culorile minunate de toamna sunt acolo cu un scop – sa ne atraga privirea si sa faca legumele si fructele proaspete cat mai atragatoare, pentru a beneficia de ultimii nutrienti proaspeti din sezon. Iar cand vine vorba de nutrienti, dovleacul tine loc de frunte! Pe toata durata verii, dovleacul, prin tulpinile sale viguroase, a avut timp sa acumuleze vitamine si minerale pe care acum, toamna, le afiseaza mandru in straiele portocalii. Vitamina A sub forma de beta-caroten, vitamina C, mangan, potasiu, fibre – numai vesti bune pentru cei care sufera de astm, boli de inima, reumatisme, artrita si colesterol marit. Dar si pentru cei care vor sa previna toate aceste boli.

Ca bonus, natura a proiectat dovleacul pentru a putea fi savurat si sub forma de suc, avand un continut mare de apa. Il putem combina cu morcov, pentru un super-cocktail de beta-caroten, sau cu mar si sfecla, pentru un scut anti-cancerigen. Mai mult, coaja dura permite pastrarea substantelor nutritive pe perioade mai mari, deci putem beneficia de vitaminele si mineralele din dovleac chiar si dupa primul inghet, cand nu prea mai gasim nimic proaspat in piata.

Eu am sarbatorit aparitia primului dovleac in bucatarie printr-o tarta delicioasa si o bautura asortata, si pe masura de plina de nutrienti – bautura cu turmeric si ghimbir, un vechi remediu indian pentru imunitate. Turmericul a devenit popular in ultimii ani in gastronomia moderna datorita aromei, insa in India este folosit de mult pentru leacuri ayurvedice. In familiile indiene, laptele cu turmeric este un medicament banal pentru tratarea racelilor si a durerilor de tot felul, iar recent s-a descoperit ca ar putea avea un rol in preventia aparitiei unor boli mai grave, cum ar fi Alzheimer sau cancerul. Aroma este calda, usor piperata, iar culoarea galben-portocalie este incantatoare – mai putin pentru lingurile de lemn, care vor imprumuta tenta pentru o lunga perioada.

Ingrediente pentru Tarta cu dovleac, ghimbir si lapte de cocos

Pentru crusta

200 g faina macinis integral

100 g tarate de ovaz

100 g alune de padure crude, pisate

50 g seminte crude de floarea soarelui

50 g seminte de in

3 linguri ulei de cocos

1 lingura sirop de agave

1 lingura de pudra de roscove (pentru culoare)

2-3 linguri de apa plata rece

un praf de sare roz de Himalaya

Semintele si nucile se piseaza usor cu un sucitor sau intr-un mojar, pentru a elibera uleiurile si aromele. Se pun toate ingredientele intr-un castron, se adauga uleiul de cocos, si se amesteca cu degetele, pana cand se obtin firimituri de faina si seminte. Se adauga apa rece si se amesteca pana cand aluatul capata consistenta. Se da jumatate de ora la frigider, apoi se modeleaza in forma pentru tarta cu fund detasabil.

Pentru umplutura

1 kilogram de dovleac de placinta (din cel rotund si bosumflat – daca dovleacul este mare, vine cam o felie)

150 g lapte de cocos (asa cum spuneam si AICI, eu cumpar facut deja, insa daca vrei sa-l faci acasa, gasesti o reteta foarte usoara AICI)

2 oua de tara sau ecologice

2 linguri de pesmet sau gris

o lingurita de ghimbir proaspat ras, sau 2-3 fasiute de ghimbir confiat

un praf de scortisoara

Dovleacul se spala, se taie bucati si se coace in cuptor la 150 grade, pana cand se inmoaie (aproximativ jumatate de ora, sau pana cand bucataria se umple de arome). Se transforma in piure cu ajutorul blenderului, se amesteca impreuna cu grisul/pesmetul, si se lasa deoparte jumatate de ora, pentru ca grisul sa traga sucul si amestecul sa devina mai ferm. Dupa ce s-a intarit putin, se adauga laptele de cocos, ouale, ghimbirul si scortisoara, se amesteca bine, se umple aluatul de tarta, se niveleaza suprafata cu un cutit, si se lasa timp de 45 minute in cuptorul incins la 170 grade. Oricat de mare ar fi tentatia, nu o taiati decat dupa ce se raceste bine la frigider, pentru ca umplutura capata greu consistenta. Nu riscati decat sa arate mai putin estetic, insa gustul e delicios oricum.

Ingrediente pentru bautura cu turmeric

250 ml de lapte de migdale (sau lapte proaspat de tara, din sursa verificata)

1 lingura de pudra de turmeric

3 pastai de cardamom, zdrobite

o lingurita de ghimbir proaspat ras

2-3 firicele de sofran

1 lingura de miere

Metoda de preparare este foarte simpla – incalzeste usor laptele (pentru cel de migdale este bine sa nu mergem mai sus de 40 de grade, pentru a nu pierde din nutrienti) impreuna cu ghimbirul si condimentele, timp de 5 minute, pana cand toate aromele se impletesc. Se strecoara si se bea indulcit cu miere – este bine de stiut ca mierea adaugata in bauturi fierbinti devine toxica, deci asteptati ca bautura sa fie calduta pentru a adauga mierea.

 

 

 

 

 

 

Curry de legume de toamna, cu iaurt aromat cu cardamom

Piata Obor, toamna… tarabe incarcate, culori tari, arome, forfota… Imi ia o ora minim sa targuiesc tot ce am pe lista, si de fiecare data plec cu mult mai multe decat aveam nevoie. De data asta a fost prea mult broccoli si o conopida prea mare. Cand am desertat cosul cu legume si fructe, ultimile rosii de camp, rostogolite vesel intre buchetele vii de broccoi si conopida, mi-au adus aminte de reteta Andrei de curry cu legume. Si de arome puternice. Luasem tot din Obor si o pudra de turmeric, pentru o bautura pentru imunitate, asa ca aveam tot ce-mi trebuie ca sa dedic pranzul de sambata Indiei si adaptez ideea aromata a Andrei.

Desi imi place mult sa experimentez gastronomii diferite, cateodata mi-e un pic teama sa pregatesc o mancare pe care nu am savurat-o in tara sa de origine, mai ales pentru ca eu niciodatanu respect retetele intocmai, ci adaug sau scot ingrediente dupa instinct.

Am mancat delicii grecesti, turcesti, spaniole, arabesti sau italiene la ele acasa, insa pentru felurile indiene ma bazez exclusiv pe cartile de bucate, pe instinct, pe ce-am gustat la restaurantele cu specific, si, in cazul de fata, pe experienta celor care stiu exact ce trebuie folosit si ce gust trebuie sa aiba o astfel de mancare in tara de origine. Andra spune “Un curry reusit este un amestec de stiinta, chimie si fler: fiecare condiment are ritmul sau propriu in care ti se destaiunuie, invaluindu-te cu aroma sa uneori intensa, alteori atat de subtila incat abia daca reusesti sa o distingi.”

Rezultatul a fost minunat! In curry-ul meu de legume, toate aromele de toamna s-au impletit perfect cu gustul acrisor al rosiilor, cu dulceata laptelui de cocos si cu aromele discrete ale cardamomului si turmericului. Un pranz delicios, savuros si plin de nutrienti!

Ingrediente pentru curry de legume de toamna, cu iaurt aromat cu cardamom (pentru 4 portii)

1 inflorescenta medie de broccoli de gradina

1 conopida mica

200 g de ciuperci de orice fel (eu a folosit champignon cu palarie neagra)

200 g de branza tofu sau paneer

3-4 rosii mari de gradina, bine coapte

1 ceapa alba mica

2 catei de usturoi

200 ml lapte de cocos

2 linguri de ulei de arahide

1 lingurita de seminte de chimen

1/2 lingurita de pudra de turmeric

1/2 lingurita de pudra de chilli

zeama de la o lamaie verde (lime)

cateva frunze de coriandru sau patrunjel

cateva pastai de cardamom

Legumele se spala bine, se desprind buchetelele de broccoli, iar cele de conopida se lasa cateva minute in apa cu sare. Intr-o tigaie groasa si inalta se caleste ceapa taiata marunt, se adauga semintele de chimen si usturoiul, se lasa un minut-doua, pana se degaja aroma, se adauga ciupercile taiate, buchetelele de broccoli si conopida, si se lasa cateva minute, amestecand din cand in cand. Se adauga rosiile taiate marunt, si condimentele, si se lasa totul sa fiarba la foc mic pana cand legumele incep sa se inmoaie. Se adauga laptele de cocos si zeama de lamaie, si se mai lasa 5 minute la fiert. Separat se trage la gratar tofu feliat si bine scurs, si se adauga in curry inainte de a-l lua de pe foc. Se presara totul cu frunzele de coriandru (eu am folosit patrunjel de-al nostru pentru ca nu am avut coriandru). Se serveste simplu, cu iaurt aromat cu seminte de cardamom si zeama de lamaie verde. Un deliciu!

 

 

 

 

 

 

 

 

Zacusca de la tanti Virginica

In peregrinarile mele prin Transilvania din luna lui rapciune, am descoperit nu numai natura in straie aramii de toamna (imbracate mult mai repede decat la noi), livezi cu meri incarcati cu mere micute, imbujorate, de tara, dealuri molcome si tufisuri de macese in parg, ci si oameni indragostiti de natura si de traditii. Am gasit apicultori cumsecade, de la care mi-am facut stocul de miere si propolis pentru iarna, si am mai gasit-o pe… tanti Virginica.

O femeie de la tara, intre doua varste, cu o gradina de poveste. In fiecare dimineata devreme, Virginica iese printre straturile de rosii si vrejurile de ardei si vinete, vorbeste cu ele asa cum ar vorbi cu proprii copii plecati la oras, le curata de uscaturi, le uda din belsug, le descanta de cele rele si le lasa fericite in bataia soarelui si a vantului dulce de toamna, sa se coaca precum odinioara. Fara afuriseli moderne, fara prafuri si licori spurcate. In gradina ei te simti ca in Dumbrava Minunata – frunzele fosnesc in bataia vantului, gazele bazaie in razele de soare filtrate de norii tomnateci, roadele cresc natural in aerul tare si umed dintre dealuri, e totul farmec si armonie la tanti Virginica.

Cand am ajuns eu in Mures la gradina, Virginica se pregatea inca din zori de marea aventura a toamnei – culegerea roadelor si prepararea zacuscai, dupa o reteta pastrata din mama in fiica, zacusca ce a facut-o cunoscuta in tot tinutul. Nicaieri in Mures nu mananci zacusca mai buna decat la tanti Virginica. Intr-o atmosfera vesela, femeia cu batic de sarbatoare alegea cu grija legumele parguite, si pretutindeni in gradina gaseai cosuri si ladite din care alunecau vesele rosiile, ardeii si vinetele pregatite pentru zacusca.

In mijlocul gradinii s-a incins focul mare de lemne si fiecare leguma a trecut pe rand prin parjoala, scotand la iveala seva cea dulce. Mainile femeii au curatat cu rabdare, in tihna, negura jarului de pe ardei si vinete si in curand ceaunul imens, mostenit de la bunica, a inceput sa borboroseasca iar aburii ademenitori s-au raspandit peste intregul sat – “Virginica face zacusca Ei”, s-a murmurat, si cu totii au asteptat cu infrigurare gustul cel minunat.

La fel si eu. Iar asteptarea a meritat fiecare minut, caci dupa ce am luat cu lingura de lemn zacusca direct din ceaunul fierbinte si am desirat-o pe o felie de paine cu cartofi facuta in casa am stiut ca am intrat sub vraja.

Nu stiu daca gasesc cuvintele potrivite pentru a va descrie gustul. Prima senzatie este de catifelare, de cremozitate, de imbinare perfecta a unor arome atat de diferite si totusi atat de potrivite. Apoi, dintr-o data, simti gustul incredibil – rosia acrisoara, ardeiul dulce, vanata cremoasa, ceapa dulceaga si aromata, totul invaluit in savoarea aceea incredibila de aer tare de tara, de foc de lemne, de leguma proaspata perpelita cat se cuvine. Nu stiu ce-i face tanti Virginica, insa niciodata nu am mai gustat asa o bunatate.

De la Virginica am plecat cu o transa de borcane de zacusca proaspata, pe care am reusit sa o conving sa mi le dea ca sa arat si altora ce zacusca minunata am descoperit. Femeia nu face zacusca in cantitati mari, ci doar cat sa dea copiilor de la oras si vecinilor din sat, asa ca m-am bucurat grozav ca am prins si eu cateva borcane, ca sa descoperiti si voi gustul cremos si aromat. Ce ziceti, o bagam pe tanti Virginica in afaceri?

Daca vreti sa comandati Zacusca de la Virginica, imi puteti lasa un comentariu aici, sau imi puteti scrie pe mail la anamaria _ stanciu @ hotmail.com, sau pe pagina de Facebook. Sunt disponibile doua feluri de zacusca: simpla si cu fasole, o reteta veche ardeleneasca.

Zacusca de la Virginica are urmatoarele ingrediente: vinete, gogosari, ceapa alba, suc de rosii facut in casa, foi de dafin, ulei, sare. Zacusca cu fasole contine in plus si fasole alba romaneasca.

*Toate legumele sunt crescute in gradina lui Tanti Virginica, fara chimicale

Pretul: 20 RON/borcan 400 g, plus taxe de expediere 15 RON/colet

UPDATE: Toate borcanele cu zacusca din primul lot au fost deja comandate! Daca doriti zacusca de la tanti Virginica va rog sa-mi dati din timp un mesaj cu numarul de borcane pe care il vreti, pentru ca voi mai primi o transa cat de curand.

 

 

Concurs cu o carte de referinta – Studiul China

Mi-am dorit foarte mult sa promovez aceasta carte, si m-am bucurat foarte tare cand cei de la libraria Adevar Divin au avut amabilitatea sa imi puna la dispozitie 2 exemplare din controversatul Studiul China“, de T. Colin Campbell, pe care sa le ofer cititorilor blogului.

Probabil ca multi dintre cei care citesc  blogul meu, si care sunt interesati de o alimentatie sanatoasa, au auzit deja sau chiar au citit aceasta carte. Studiul China este cel mai complet studiu de nutritie realizat vreodata, pe o durata de 20 ani, in China, unde populatia este similara genetic,si tinde, peste generații, sa traiasca in același mod în același loc, și să mănânce acelasi tip de alimente, de aceeasi origine.

Despre ce este vorba pe scurt in Studiul China – analiza relației dintre consumul de produse de origine animală (inclusiv lactate) și o varietate de boli cronice, cum ar fi bolile coronariene, diabet, cancer de san, de prostata si de colon. Concluzia acestui studiu a fost ca in zonele cu un consum ridicat de  produse de origine animala, mortalitatea datorata bolilor “occidentale” a fost pronuntata, spre deosebire de zonele unde alimentatia s-a bazat pe alimentele de origine vegetala.

Conform Studiului China, persoanele care au o dieta vegana, bazata pe plante si cereale, care nu consuma deloc alimente de origine animala – carne, oua, branza si lapte, dar nici alimente procesate sau rafinate, nu sunt predispusi la dezvoltarea bolilor de care am spus mai sus, si in special a cancerelor. Dietele sarace in carbohidrati, (cum este Dukan sau Atkins) sunt criticate de catre autori, care sustin acelasi lucru pe care vi-l recomand si eu de fiecare data – sanatatea organismului se intretine cu echilibrul nutrientilor, prin diversitatea alimentatiei. Mai sunt recomandate bai de soare pentru mentinerea nivelului optim de vitamina D, si suplimentele de vitamina B12, atunci cand produsele de origine animala se exclud complet din alimentatie.

Excluderea lactatelor din alimentatie este intr-adevar un pas mare si foarte dificil pentru noi, care am fost indoctrinati de mici cu ideea ca “laptele contine calciu”, insa trebuie sa incepem sa invatam incet-incet sa nu ascultam si sa credem orbeste tot ce ni se spune pe canalele media. Produsele lactate dezechilibreaza pH-ul organismului, iar calciul deja existent in organism este folosit pentru a echilibra nivelul pH-ului, rezultand pierderi importante in balanta mineralelor si in timp, dezvoltarea osteoporozei. Cateva dintre sursele vegetale de calciu asimilabil sunt: semintele de susan, semintele de chia, migdalele, toate plantele verzi, si germenii/vlastarii. Un articol foarte bine documentat are si Ligia pe aceasta tema – il puteti citi aici.

Motivul pentru care va prezint Studiul China si va ofer oportunitatea de a-l avea in biblioteca nu este un indemn la o schimbare radicala in alimentatie, ci dorinta mea de a va prezenta si un alt punct de vedere. Daca acesta are ecou in voi, veti simti singuri nevoia sa faceti cateva schimbari – poate veti renunta mai usor la carne, macar cateva zile pe saptamana, poate veti reduce consumul de lapte, poate veti simti nevoia sa mergeti la doctor sa va faceti analizele pentru a vedea ce carente aveti, poate veti incepe sa cautati surse alternative de vitamina B12, sau veti renunta la branzeturi. Si eu mananc branza si iaurt, insa lapte nu am mai consumat decat foarte, foarte rar de aproximativ 2 ani, pentru ca dintr-o data mi s-a parut ca este un organism viu, destinat transformarii, in foarte scurt timp, a unor puiuti in animale mature, un lichid care nu are ce cauta la mine in corp. Important este sa cititi cartea, sa studiati concluziile, si sa alegeti ceea ce organismul vostru spune ca are nevoie pentru a fi sanatos.

Iata cum puteti castiga unul dintre cele doua volume “Studiul China“:

– Intrati pe site-ul Adevar Divin si alegeti o carte pe care v-ar placea sa o cititi – nu e neaparat nevoie sa fie legata de alimentatie (desi sunt o multime de volume pe aceasta tema), poate fi orice carte, de dezvoltare personala, psihologie, religie sau terapii complementare, etc. Lasati un comentariu la aceasta postare in care sa mentionati cartea care v-a placut, pana pe 08.10.2013, inclusiv. Pe data de 09.10 eu voi trage la sorti cei doi castigatori, prin intermediul random.org. Va urez succes si va astept cu drag comentariile!

UPDATE

Conform Random.org, castigatorii a cate un volum din “Studiul China” sunt:

AURA PETRASCU – comment-ul cu numarul 54

STEFAN ZARA – comment-ul cu numarul 40

Multumesc tuturor participantilor, si va astept la urmatoarele concursuri! Felicitari castigatorilor!

 

Humus cremos din fasole Mung

Aici, intre dealurile cetoase din Transilvania, unde stau pana saptamana viitoare, toamna a venit de mai demult. Cu frunze galbene, cu sirop de catina, cu miere amestecata cu fructe de padure, cu miros de lemn umed de ceata, aruncat in soba, cu fum proaspat raspandit peste dealuri, cu bostani, cu bureti de padure vanduti la marginea drumului, cu crengi incarcate de mere mici si rosii, cu ploaie mocaneasca si drumuri serpuind prin ceata. Chiar daca mi-e greu sa ma desprind de vara care ma face sa fiu eu cu adevarat, undeva in mine ceva vibreaza la maxim cu toamna, cu aromele si culorile ei.

Dupa o vara in care m-am rasfatat cu toate feluile de fructe si legume proaspete, a venit din nou timpul sa ma gandesc la variante pentru a suplimenta nutrientii necesari organismului in sezonul rece. De cum incep sa dispara rand pe rand ingredientele proaspete, aliatii mei redevin patrunjelul verde, morcovul si sfecla rosie, semintele de rodie, avocado si germenii de tot felul. Anul asta am germinat tot felul de seminte si boabe, inclusiv naut (despre care nu-mi imaginam ca germineaza atat de usor). Am in plan sa germinez orez salbatic, iar ultima incercare reusita a fost cu fasolea Mung.

Germinarea este foarte la indemana pentru oricine – nu ai neaparat nevoie de aparatura speciala, ci doar de un vas de sticla sau email, si de un pic de atentie, pentru ca boabele puse la germinat trebuie sa pastrate in permanenta umede. Metoda mea este foarte simpla – pun boabele intr-un vas cu apa rece, le las peste noapte, a doua zi scurg apa, le clatesc bine, si le las in foarte, foarte putina apa in vas. De fiecare data cand trec prin bucatarie trec din nou boabele prin apa, le scurg si le las bine umezite. Germinarea incepe de seara, iar a doua zi dupa amiaza majoritatea bobitelor vor avea deja coltisori.

Despre miracolul chimic si energetic care se petrece in boabele care germineaza, si despre beneficiile diverselor tipuri de germeni urmeaza sa va vorbesc pe larg intr-o alta postare. Astazi ne oprim la germenii de fasole Mung, savurati intr-o reteta de humus cremos, tot din fasole Mung.

Bobitele verzi si delicate de fasole Mung sunt mai putin populare la noi, insa pe nedrept, pentru ca vin cu o multime de beneficii, printre care echilibrarea nivelului colesterolului si al glicemiei, inhibarea multiplicarii celulelor canceroase de la nivelul sanilor, contin cantitati insemnate de proteine de origine vegetala si fibre solubile. Poti cumpara fasole Mung de la magazinele arabesti (cum ar fi Al Amir in Piata Crangasi) sau de la Plafar.

Reteta de humus cremos din fasole Mung servit cu boabe proaspat germinate

200 g Fasole Mung

1 lamaie

100 ml de tahini (pasta de susan – eu folosesc Darinne, se gaseste la toate supermarketurile si la magazinele arabesti)

1 catel de usturoi

5 linguri de ulei de masline extravirgin

condiment arabesc pentru humus, despre care am scris mai multe aici

un pumn de boabe de fasole Mung germinate

o lingurita de bicarbonat

sare si piper

Fasolea Mung se lasa peste noapte in apa rece, iar dimineata se clateste, se pune intr-o oala cu apa rece si se lasa la fiert impreuna cu bicarbonatul (nu e obligatoriu, insa inmoaie mai repede bobul). Cand boabele de inmoaie (aproximativ jumatate de ora), se ia oala de pe foc, se scurg boabele si se pun intr-un castron de sticla sau ceramica. Se adauga pasta de susan, uleiul, sucul proaspat de lamaie si usturoiul, si se paseaza totul bine, bine cu blenderul. Se adauga un pic de condiment arabesc, sar si piper proaspat macinat. Se serveste intr-un castron decorat cu germeni de fasole Mung – este cremos, foarte gustos, iar boabele germinate ii dau o textura aparte, plina de prospetime, asa ca nu se mai simte nevoia de o salata (tabboulleh) alaturi. Merge la fix de luat la birou intr-un borcan, si servit de felii de paine integrala.

 

Gavanul cu sanatate – licoarea magica pentru imunitate si vitaminizare

In fiecare toamna incerc sa gasesc ragaz sa pregatesc licoarea fermecata care imi pregateste organismul pentru sezonul rece. Cu fiecare lingurita, incerc sa vizualizez cum circula nutrientii vii  prin tot corpul, cum imbratiseaza celulele, le protejeaza si le hranesc, si cum daruiesc energia lor organismului meu.

Vorbesc despre un amestec miraculos de suc proaspat de catina tanara de toamna, amestecat cu produse ecologice de stup. Acum, cand tarabele sunt pline de fructe de padure colorate, printre care si fructisoare delicate si viu colorate, de catina, va invit sa profitati la maxim de nutrienti, cat inca mai avem astfel de bunatati proaspete.

Se pare ca fructele arbustilor de catina care cresc la noi in tara au o compozitie chimica de exceptie, cu o multime de principii active, vitamine (vitamina C, vitamina A, vitamina E, vitaminele K, F şi P, si tot complexul de vitamina B), minerale, microelemente, flavonoizi si aminoacizi, si inca se studiaza efectele miraculoase ale fructelor de catina asupra organismului nostru.

Iata cateva dintre afectiunile in leacul carora catina noastra are un cuvant de spus: tratarea hipertensiunii arteriale, afecţiunilor coronariene, oftalmologice şi gingivale, în tratamentul psoriazisului, în prevenirea cancerului şi ca imunostimulator, prevenirea adenoamelor, tratamentul cancerului mamar, antibacteriană, inhibitoare a poftei de mâncare în cazurile de obezitate., reglatoare a lipoproteineinemiei, tratamentul leucemiilor şi limfoamelor, afecţiuni osteoarticulare, O.R.L., inflamaţii digestive, constipaţie, afecţiuni ale aparatului urinar şi al celui genital, afecţiuni hematologice, afecţiuni virale, afecţiuni ale sistemului nervos şi psihice.

Catina se consuma fie sub forma de suc proaspat stors, fie sub forma de sirop, uscata pentru a da gust ceaiurilor, macinata pulbere din fructe uscate sau sub forma de ulei extras prin procedee speciale.

Reteta mea pentru imunitate si vitaminizare, gavanul meu miraculos contine:

Sucul proaspat de la 500 g de catina proaspata

200 ml de miere ecologica (eu am folosit de salcam, dar puteti utiliza orice tip de miere, cu conditia sa fie naturala, fara aditivi sau zahar)

50 ml tinctura de propolis (care este un antibiotic natural – anul trecut nu am racit deloc, pentru ca de fiecare data cand simteam simptomele unei raceli luam o doza mare de tinctura de propolis amestecata cu miere, si-mi trecea ca prin minune)

150 g de polen uscat (care este o sursa excelenta de proteine si complexul de vitamine B, si in plus contine o cantitate foarte crescuta de vitamine, minerale si aminoacizi, enzime, coenzime si chiar hormoni, antioxidanti, inclusiv betacaroten, vitamina C si vitamina E, acid folic, provitamina, si minerale precum calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu)

Am spalat bine catina cu apa rece, am pasat-o in blender, am strecurat-o si am obtinut o licoare groasa, intens portocalie, si foarte aromata. Intr-un borcan foarte curat am amestecat bine sucul proaspat de catina cu polenul, am adaugat mierea si tinctura de propolis, am amestecat din nou, si am dat borcanul la frigider. Amestecul este lichid –  in fiecare dimineata iau cate 3-4 lingurite, si cred ca merge si diluat cu apa minerala, ca un sirop – este foarte dulce si foarte parfumat.